În ultimii ani, lunile de vară au devenit sinonime cu îngrijorarea fermierilor, înregistrându-se cele mai înalte temperaturi, potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie (OMM). Studiile dezvăluie o realitate îngrijorătoare în întreaga Europă: 61% dintre soluri sunt într-o stare degradată atât din cauza pierderii de carbon organic din sol (53%), cât și ca urmare a pierderii biodiversității solului (37%).
Degradarea solului poate duce la scăderea producțiilor din cauza eroziunii solului, scurgerii și păstrării reduse a apei în timpul secetelor și inundațiilor, cauzate și ca urmare a schimbărilor climatice. Aceste efecte sunt, de asemenea, însoțite de pierderi economice, deoarece solurile degradate scad performanța culturilor, având un impact profund asupra profitabilității fermelor.
În România, seceta a provocat anul trecut pierderi de peste 1 miliard de euro pentru sectorul agricol românesc, 800.000 din cele 5,4 milioane de hectare de culturi arabile fiind afectate, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În contrast, în primăvara acestui an România s-a confruntat cu ploi, provocând întârzieri în semănatul de primăvară.
Datele actuale ale ANM arată că seceta pedologică a afectat și ritmurile de creștere și dezvoltare a culturilor agricole în perioada verii. Spre exemplu, conţinutul de apă din sol în cultura de porumb neirigat poate prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute. În ceea ce privește alte culturi, este necesar să se înceapă recoltarea mai devreme.
„Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii, sunt preconizate să devină mai frecvente şi mai intense. Pe lângă schimbările climatice, avem nevoie și de dezvoltarea unor politici agricole stabile și a unui management agricol durabil. Este necesar să construim reziliență în jurul sistemelor agricole pentru a valorifica puterea naturii, mai degrabă decât a lupta cu ea – maximizând beneficiile și minimizând riscurile în ferme”, explică agroecologul Nicole Masters.
Culturi rezistente la căldură
Pe măsură ce seceta devine tot mai prezentă și severă, unele culturi agricole ar putea fi mai tolerante la intemperii și căldură extremă, ajutându-i pe fermieri să combată deficitul de apă, asigurând în același timp recolte mai stabile și mai predictibile. Una dintre aceste culturi este meiul, care este adesea menționat ca fiind o cultură rezilientă la climă, deoarece poate crește pe terenuri aride cu aporturi și întreținere minimă, fiind tolerant sau rezistent la boli, dăunători și mai ales la șocurile climatice, spre deosebire de alte cereale. O altă cultură este grâul dur, un soi care poate atrage cultivatorii din Europa de Est, deoarece are performanțe bune în climatele mai calde și mai uscate.
Agricultura regenerativă și beneficiile aduse
Sistemele fermelor regenerative sunt concepute pentru a funcționa în armonie cu natura, menținând și îmbunătățind în același timp viabilitatea economică, urmând trei principii, printre care lucrările reduse ale solului, acoperirea permanentă a solului și rotația vegetală a culturilor.
Agricultura regenerativă are multe beneficii naturale și financiare recunoscute, începând cu reducerea eroziunii solului, creșterea materiei organice din sol (MOS) și îmbunătățirea biodiversității, până la reducerea consumului de combustibil și reducerea nevoii de îngrășăminte scumpe prin prevenirea scurgerilor și îmbunătățirea ciclului nutrienților. De asemenea, poate îmbunătăți capacitatea de retenție a apei și reziliența împotriva inundațiilor și secetelor.
“Agricultura regenerativă reprezintă unul dintre instrumentele cheie care conectează fermierii și mediul înconjurător. Prin adoptarea unor practici agricole regenerative, precum rotația culturilor, utilizarea îngrășămintelor organice și menținerea biodiversității, Agreena și alte organizații similare pot contribui la combaterea schimbărilor climatice, la protejarea solului și la creșterea productivității agricole. Această abordare nu numai că reduce emisiile de carbon, dar și îmbunătățește calitatea solului și sănătatea culturilor agricole, asigurând astfel un viitor mai sustenabil pentru agricultură și pentru generațiile viitoare”, explică Mihaela Vasile, Market Lead Agreena România.
Atenuarea schimbărilor climatice pentru ca încălzirea globală să nu depășească 1,5 grade C
Încălzirea climei europene are loc într-un ritm de două ori mai rapid decât media globală, potrivit unui raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), care avertizează că această tendinţă observată în ultimii 30 de ani poate provoca creşteri excepţionale ale temperaturilor, incendii de vegetaţie şi inundaţii. Atenuarea schimbărilor climatice este importantă pentru sectorul agricol deoarece, dincolo de a fi grav afectat, este și responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile umane de gaze cu efect de seră la nivel global. În plus solurilor agricole din întreaga lume au și capacitatea de a stoca suficient carbon pentru ca temperatura medie globală să nu depășească 1,5 grade Celsius.
Be the first to comment