Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României. Aceasta este concluzia primului studiu privind cantitatea de plastic transportată de Dunăre în țara noastră, efectuat în perioada 2022-2023 de asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România, în cadrul programului Cu Apele Curate susținut de Lidl România.
Potrivit studiului, sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic. Cele mai mari randamente de transport anual au fost înregistrate la stația de prelevare Moldova Veche, aproape de intrarea Dunării în România.
Este cel mai extins studiu de acest fel efectuat în țara noastră până în prezent, fiind realizat pe parcursul a cinci sezoane, în perioada primăvară-iarnă 2022 și primăvară 2023, în trei secțiuni pe traseul românesc al Dunării: Moldova Veche (km 23 după intrarea pe teritoriul României), Gruia (în aval de Porțile de Fier II) și Isaccea (după ultimul afluent – râul Prut, înainte de Delta Dunării).
„Deși probele au fost prelevate în condițiile unui an secetos (2022), cu debite sub medie, rezultatele obținute sunt comparabile cu valorile obținute prin extrapolare la debitele medii multianuale. Se impune o monitorizare continuă, multianuală, cu un număr mai mare de măsurători pe principalele secțiuni dintre afluenți, pentru a identifica evoluția dinamică a prezenței particulelor de microplastic în apa Dunării, a surselor acestuia și a măsurilor de ameliorare.” spune Doru Mitrana, președintele Asociației Mai Mult Verde.
Rezultatele studiului privind prezența materialelor plastice în Dunăre
În timpul studiului privind prezența materialelor plastice în Dunăre, pe teritoriul României, cele mai mari cantități de plastic transportate de fluviu au fost înregistrate la intrarea în țară, în apropierea localității Moldova Veche: între 93 și 100 tone/an material plastic total, dintre care 46-51 tone/an microplastic, 47-49 tone/an macroplastic. Probele de aluviuni recoltate din zona Moldova Veche conțin cantități de câteva ori mai mari, atât microplastic cât și macroplastic, față de cele recoltate în zonele Gruia si Isaccea.
Pe baza acestor rezultate se poate considera că bazinele Porțile de Fier I și II servesc ca un rezervor de acumulare și decantare cel puțin temporară pentru plastic, astfel că după această zonă valorile înregistrate scad simțitor și se păstrează constante până la vărsarea în Delta Dunării.
Potrivit rezultatelor studiului realizat de Asociația Mai Mult Verde, cele mai mari concentrații de microplastic au fost găsite la suprafața apei (până la 60 cm adâncime), dar și la adâncime mai mare, până spre fundul apei. Microplasticele sunt transportate cel mai probabil fixate pe aluviuni minerale, floră și faună, ceea ce are un impact major asupra biosferei acvatice.
„Studiul acesta reprezintă un sprijin pentru organizațiile guvernamentale care pot direcționa eforturi către prevenirea poluării cu microplastic. Totodată, informațiile sunt relevante pentru comunitatea de cercetători și activiști de mediu, comunitate care poate interveni prin activități de remediere sau pervenire a acestui tip de poluare. Tot lanțul trofic este afectat de acest tip de poluare, iar consecințele sunt diverse. Situația este gravă și trebuie a acționat cu răspundere.” spune coordonatorul studiului, Ionuț Procop – președinte Global Water Partnership (GWP) România.
De unde provine microplasticul din Dunăre?
Microplasticul reprezintă particule extrem de mici rezultate din plastic, cu dimensiuni de maximum 5 mm, iar macroplasticul reprezintă particule cu dimensiuni cuprinse între 5 mm și 2,5 cm. Acestea se macină în timp, sub influența materialelor abrazice și corozive din apă, și se transformă în microplastic.
În ceea ce privește analiza compozițională a microplasticului recoltat în cadrul studiului efectuat de Asociația Mai Mult Verde, polimerii cel mai frecvent întâlniți în probele analizate sunt polietilena (52-86%) și polipropilena (12-26%).
Polietilena a fost identificată în toate probele, în proporție de 52-86%. Acest polimer este întâlnit în majoritatea ambalajelor alimentare și produselor de uz casnic precum pungile și recipientele. Polipropilena (prezentă în majoritatea probelor, în proporție de 12-26%) se găsește în compoziția materialelor utilizate la obținerea unor produse precum capace, dopuri, electrocasnice, bare și țevi.
Alți polimeri din plastic găsiți în apele Dunării sunt: polistirenul (utilizat la obținerea materialelor izolante, ambalaje și veselă de unică folosință), copolimerul EVA etilen-vinil-acetat (utilizat în obținerea materialelor izolante, adezivi, a diferitor tipuri de furtunuri, încălțăminte și ambalaje), celuloza (utilizată în industria alimentară și farmaceutică, dar și în obținerea diferitor ambalaje) și poliuretanul (utilizat cu precădere ca izolator termic, ca materie primă în industria mobilei și în obținerea vopselei, adezivilor, ambalajelor).
Be the first to comment