FOTO VIDEO Sulina, între poveștile cu pirați și scrumbia albastră. Orașul de la vărsarea Dunării în mare face pași timizi de promovare

Expoziția "Sulina Veche". FOTO Adrian Boioglu

E greu de crezut cum cel mai estic oraș al României, singurul care are acces și la Dunăre și la mare este atât de puțin cunoscut și promovat. Zona este un adevărat colț de rai pentru amatorii de istorie, cultură, natură, gastronomie și tradiții.

Dacă din partea Primăriei nu vezi eforturi majore pentru promovare, ajutorul vine de la Asociația Delta Dunării care încearcă să schimbe mentalitatea și să ducă la nivel național evenimentele din Sulina. Atunci când nu sunt evenimente, poveștile cu prințese și pirați sunt cele care fac deliciul turiștilor.

Ediția din 2022 a Festivalului Scrumbiei Albastre nu a reușit să impresioneze. La eveniment, turiștii puteau vedea un singur grătar cu scrumbie de Dunăre și unul de mici. Singura pată de culoare au fost ansamblurile locale și dansurile etniilor din Sulina.

Jurnaliștii BizPLUS au luat la pas orașul aflat la vărsarea Dunării în mare și au descoperit micile atracții care fac din acest orășel unul interesant pentru turiști. Prima oprire: Expoziția “Sulina Veche” aflată sub coordonarea profesorului Gheorghe Comârzan. Expoziția este una privată și de cum intri pe poarta de lemn a curții profesorului ești întâmpinat de o timonă de navă fluvială.

“Aici sunt unelte tradiționale folosite în Deltă. Naboica, folosită pentru aranjatul stufului pe casă, cu această unealtă se împingea stuful de jos în sus în răspăr astfel încât cotoarele de la stuf să rămână uniforme. Pe lângă faptul că asigura un aspect plăcut acoperișurilor, și o durată de viață lungă, până la 30 – 40 de ani. Aici este o daltă veche, de la străbunicul soției. Ulcioare care se regăseau în Sulina, putinica de făcut untul și aici sunt opinci cu ciuci folosite în loc de cizme. Aici este un doc mai dur, impermeabil cu care erau îmbrăcați și colacii de salvare cândva. Aici e replica unor pistoale din acea perioadă, un felinar britanic. Aici în 1976 s-au turnat secvențe din serialul Toate pânzele sus”, a spus Gheorghe Comârzan.

Poveștile piraților, motiv de sărbătoare

Oricât ar suna de macabru, următoarea oprire este la cimitirul multi-etnic din Sulina. Ghidul echipei BizPLUS este consilierul ARBDD Florin Papadatu, omul care știe să lase oricând pălăria de specialist în natură și specii din Deltă și să o poarte pe cea de povestitor al legendelor cu pirați.

Cimitirul multi-etnic din Sulina a devenit o mare atracție după ce o mână de oameni au fost intrigați de faptul că nimeni nu pomenește pirații care și-au găsit acolo somnul de veci și au inventat așa-numitul “Parastas al piraților”. Sulina a fost, în acest fel, însuflețită de petreceri pe plajă, concerte și valuri de bere, iar turismul a mai câștigat un punct în fața uitării.

Florin Papadatu poartă vizitatorii prin fața mai multor morminte încărcate de legendă. O prințesă, un pirat sau un Romeo și Julieta de la Dunăre sunt cei care îți atrag atenția.

“A fost descoperit ca monument ecumenic în anii ’90 de către doamna deputat Agatha Nicolau. Eram tânăr atunci, nu eram familiarizat pentru că de-abia venisem în Sulina și dânsa a început să îmi povestească, cred că mi-a vorbit vreo trei zile de acest cimitir. Atunci mi-a venit ideea de a cunoaște acest cimitir. Cum este împărțit cimitirul. Avem cimitirul evreiesc, de religie mozaică, alături este cimitirul turcesc, de religie musulmană, cea mai mare parte este cel grecesc, amestecat cu morminte contemporane, fiind de aceeași religie, după care vine cel italian, franțuzesc, nemțesc și cel mai reprezentativ – englezesc. Apoi în avem cimitirul de rit vechi al rușilor lipoveni”, a povestit Florin Papadatu.

Vizitatorii pot vedea mormântul lui Gheorghios Kontoguris, considerat un pirat. El s-a născut în Kefalonia în 1838 și a murit în 25 martie în 1871. Aici se găsește și mormântul familiei Leonardi, una dintre primele familii de italieni stabilite la Sulina. Totodată, în acest cimitir se află și mormântul Principesei Ecaterina Moruzi, nepoata voievodului Moldovei, Ioan Sturdza. Ea s-a născut la Constantinopol în anul 1836 și a murit la Sulina în 1893.

Tot aici poate fi întâlnit mormântul lui Benjamin Creber, marinar pe nava militară britanică “Cocktrice” decedat la Sulina în 1880. Prima mențiune documentară privind organizarea unui meci de fotbal petrecut în anul 1865 pe teritoriul țării noastre a fost jucat de echipajul acestei nave. Aici se află și mormintele celor doi tineri îndrăgostiți William Webster și Margaret Ann Princle. William, ofițer secund pe nava Adalia, în vârstă de 25 de ani și logodnica sa, de 23 de ani, s-au înecat împreună la Sulina pe data de 21 mai 1868.

Pământ nou pentru România

Puțină lume știe că România se mărește natural în fiecare an. Plaja din Sulina câștigă peste 4 metri în lungime, spre mare din cauza aluviunilor și nisipului lăsat acolo de Dunăre, la vărsare. În zonă au apărut deja câteva terase, umbrele de paie, iar turiștii se bucură de ultima plajă sărlbatică unde poți face plajă printre căței, vaci sau cai, dar ai și liniștea unui loc care nu a fost afectat comercial.

Sulina este, probabil, singurul oraș în care nu vezi asfalt. Două dintre cele câteva artere principale ale orașului sunt pavate cu dale de beton. Un drum de la Tulcea se poate face cu șalupa rapidă în mai puțin de două ore, iar tariful nu depășește 60-70 lei. Farmecul orașului de altădată este păstrat și de faptul că zona nu este suficient promovată, dar Sulina merită mai mulți vizitatori și merită turiști care știu să aprecieze aceste povești frumoase.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*