Volumul investițiilor imobiliare ar putea atinge 1.2 miliarde de euro în 2022, un nivel record după criza economică din 2008

Bani pentru finanțări. FOTO martaposemuckel
Euro. FOTO martaposemuckel

De la începutul anului, volumul tranzacţiilor cu active imobiliare comerciale cu o valoare de minim 5 milioane de euro a totalizat aproximativ 656 milioane de euro, cu 16,5% mai mult față de aceeași perioada din 2021, din care 330 milioane de euro reprezintă volumul tranzacţionat în trimestrul 3. Observăm o creștere de 28% față de trimestrul anterior și de 26.5% față de același trimestru al anului trecut.

Pentru 2022, în funcție de evoluția unor tranzacții importante în perioada următoare, am putea atinge un volum total de tranzacții de aproximativ 1,2 miliarde euro. Acesta ar fi cel mai mare volum anual de investiții înregistrat după criza economică mondială din 2008.

Creșterea lichidității de pe piața locală se înscrie în același trend cu activitatea din regiune, unde se așteaptă, de asemenea, volume istorice.

În ceea ce privește yield-urile (randamentele) prime, nu s-au înregistrat schimbări în România în cursul celui de-al treilea trimestru, ele rămânând pentru sectorul de birouri la 6,75%, pentru retail la 7,25%, iar pentru segmentul de industrial la 7,50%.

Este important de remarcat că, în cazul randamentelor, evoluția înregistrată în România nu este pentru moment aliniată cu trendul la nivelul regiunii. În Polonia, de exemplu, cea mai mare piață din Europa Centrală și de Est, putem observa o creștere semnificativă a randamentelor pe parcursul acestui an, de 100 bps pentru sectorul industrial și 50 bps pentru sectorul de birouri, ceea ce reflectă o ajustare a prețurilor cu 22% pentru industrial, respectiv 11% pentru birouri, contrabalansată parțial de creșterea chiriilor.

“Trendul înregistrat în regiune poate fi explicat atât de creșterea aversiunii la risc, cât și de creșterea costurilor de finanțare. Motivele principale pentru care România nu a urmat aceeași traiectorie în ultimele trimestre sunt nivelurile semnificativ mai mari ale randamentelor oferite de piața locală cât și tipul și sursa capitalului investitorilor interesați de achiziții în țara noastră”, a explicat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL Romania.

În primele 9 luni din 2022, sectorul de birouri continuă să ocupe prima poziție ca pondere în volumul tranzacțiilor, cu 46,5% (305 milioane de euro), fiind urmat de retail, cu aproximativ 36% (235 milioane de euro) și de industrial, cu aproximativ 14% (89,5 milioane de euro).

63% din totalul tranzacţiilor înregistrate în România în primele 9 luni din 2022 au vizat proprietăți din București, cu o valoare cumulată de 414,5 milioane de euro.

Din punctul de vedere al sursei capitalului investitorilor, cea mai pare pondere au avut-o investitorii din Africa de Sud cu 29% din total, fiind urmați de cei din România (20%), Austria (19%) și Belgia (14,6%).

“În condițiile curente din piață ne așteptăm ca majoritatea tranzacțiilor din perioada următoare să fie făcute de investitiori deja familiarizați cu România sau măcar cu regiunea. Investitorii care au capital propriu și nu au nevoie de finanțare bancară vor avea un avantaj competitiv important, iar proprietățile care beneficiază de finanțare bancară transferabilă către un potențial cumpărător vor fi semnificativ mai lichide”, a declarat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL Romania.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*