Guvernul a aprobat o propunere de politică publică privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost, elaborată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în urma derulării unui proiect european în cadrul căruia s-a făcut o evaluare a nevoilor acestor persoane și a impactului pe care serviciile sociale existente îl au asupra calității vieții acestora.
Propunerea de politică publică vizează o Strategie națională privind incluziunea socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2021-2027, un Plan de acțiune pentru aceeași perioadă și un Program de interes național (PIN) pentru dezvoltarea serviciilor sociale adresate acestor persoane.
Proiectul derulat la nivelul reședințelor de județ a evidențiat faptul că majoritatea persoanelor care trăiesc pe străzi sunt adulte, de sex masculin, necăsătorite, cu nivel de studii mediu și se află de o perioadă mai mare de 3 ani în stare de vulnerabilitate. Acestea au devenit prima dată persoane fără adăpost în perioada adultă și au experimentat această situație de mai multe ori în trecut.
Cercetările efectuate au arătat că persoanele fără adăpost întâmpină dificultăți din cauza lipsei documentelor de identificare, problemelor în asigurarea nevoilor de bază, problemelor de sănătate, inclusiv mintală, pentru că nu au medic de familie, pentru că au unele adicții, pentru că nu au o ocupație și, implicit, surse de venit sau din cauza incapacității de a derula în mod independent anumite activități.
În urma analizării nivelului actual de dezvoltare a rețelei serviciilor sociale adresate acestei categorii vulnerabile a rezultat că la începutul acestui an erau 80 de centre rezidențiale de îngrijire și asistență pentru persoanele fără adăpost licențiate, din care 18 publice, și 6 centre de zi licențiate, din care 4 publice.
Pentru a preveni cronicizarea fenomenului, MMSS a identificat două tipuri de soluții: dezvoltarea de noi servicii sociale care să adreseze nevoile persoanelor fără adăpost în vederea reintegrării sociale a acestora sau introducerea unui beneficiu de asistență socială, respectiv decontarea costului pentru plata chiriei și utilităților (într-un cuantum maxim) pentru o perioadă limitată de timp, cu condiția îndeplinirii măsurilor incluse în planul de intervenție întocmit după derularea anchetei sociale.
Având în vedere impactul financiar al celor două soluții propuse, opțiunea recomandată spre implementare vizează înființarea și susținerea a 61 de servicii sociale pentru persoanele fără adăpost, acestea urmând să aibă o capacitate medie de asistare a 5.528 de persoane/lună.
Cele 61 de servicii sociale ar urma să fie centre rezidențiale, adăposturi de noapte, centre de zi pentru informare și consiliere, dar și pentru integrare/reintegrare socială, constituirea unor echipe mobile și achiziționarea de ambulanțe sociale, concomitent cu susținerea cheltuielilor aferente de construcții, dotări și funcționare a centrelor, inclusiv cursuri de pregătire a personalului de specialitate. Impactul bugetar preconizat se ridică la peste 100 de milioane de lei.
Be the first to comment