Ministerul Finanțelor a publicat în transparențã pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026, construit pe principii de responsabilitate fiscalã, echilibru și dezvoltare economicã sustenabilã. Bugetul este orientat cãtre mediul de afaceri și relansare economicã și este fundamentat pe un nivel record al investițiilor publice și pe o utilizare extinsã a fondurilor europene, având ca obiectiv consolidarea creșterii economice și susținerea comunitãților locale.
Acesta conține:
– Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum și Raportul privind situația macroeconomicã pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029
– Proiectul de lege a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2026
– Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, precum și STRATEGIA FISCAL-BUGETARÃ PENTRU PERIOADA 2026 – 2028
„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilitãții și al dezvoltãrii și reflectã angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscalã și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar sã se realizeze gradual, fãrã a afecta potențialul de creștere al economiei. Prin acest buget urmãrim utilizarea responsabilã a banilor publici și continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei și la creșterea calitãții vieții românilor.
Direcționarea resurselor cãtre proiecte care genereazã creștere economicã, consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în gestionarea banilor publici vor asigura menținerea unei politici fiscale responsabile și predictibile, în concordanțã cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivul de reducere gradualã a deficitului bugetar”,a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat sã scadã la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât mãsurile de consolidare fiscalã, cât și o îmbunãtãțire a colectãrii. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintã venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridicã la 636,3 miliarde lei. Construcția bugetarã are la bazã venituri stabilizate și eficientizarea activitãții administrației fiscale.
În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare sã fie orientate prioritar cãtre investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidãrii fiscal-bugetare. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiecteazã în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridicã peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precãdere cele din fonduri europene.
Sprijin pentru sectoare sociale și programe prioritare
Bugetul include alocãri importante pentru programe sociale și educaționale, precum:
● 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
● 1,53 miliarde lei pentru programul „Masã sãnãtoasã” în școli;
● 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilitãți, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare;
● sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale;
● programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunitãților locale.
Totodatã, sunt prevãzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperã cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.
Sprijin pentru mediul de afaceri și investiții private
Bugetul este orientat ferm cãtre mediul de afaceri și relansare economicã, atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât și prin stimularea investițiilor productive, deductibilitãți pentru profitul reinvestit și mecanisme moderne de finanțare prin capital de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatãrii resurselor, inovãrii și reîntoarcerii capitalului uman din afara țãrii în România.
Bugetul pe 2026 susține creșterea economicã pe termen lung, într-un context european și internațional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiții publice ridicate, consolidare fiscalã gradualã și mãsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.
Este un buget realist, construit fãrã presiune fiscalã suplimentarã în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecțiilor din a doua jumãtate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și ajustãrile privind regimul microîntreprinderilor, care asigurã predictibilitate și o bazã solidã de venituri.
Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevãzute în cadrul pachetului de relansare economicã, precum și pentru stimularea investițiilor private prin mãsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiași pachet.
Este pentru prima datã când România are programe coerente de atragere de investiții, care îmbinã facilitãți fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor, bonificații pentru plata obligațiilor fiscale și mãsuri de stimulare a pieței de capital.
Resurse semnificative pentru comunitãțile locale
Bugetul pe 2026 alocã cel mai ridicat nivel de pânã acum al resurselor pentru dezvoltarea comunitãților și autoritãților publice locale – 86,4 de miliarde de lei fațã de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcționate cãtre proiecte locale și regionale, asigurând astfel cofinanțãrile necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu.
Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanțarea bugetelor locale, dintre care:
● 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale județelor;
● 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Municipiului București;
● 880 milioane lei pentru drumuri județene și comunale;
● 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
● 915,6 milioane lei pentru finanțarea învãțãmântului privat și confesional acreditat fãrã taxe.
Distribuirea impozitului pe venit cãtre autoritãțile locale se realizeazã pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru județe, 63% pentru municipii, orașe și comune, 14% pentru fondul național de echilibrare, 6% la dispoziția consiliilor județene, iar 2% pentru instituții culturale precum teatrele, operele și filarmonicile.
Mecanismele de echilibrare se bazeazã pe cote clare, praguri per locuitor și rețineri diferențiate, asigurând un management financiar bazat pe date și modele obiective.
Proiectul de buget pentru 2026 corecteazã modul de finanțare al Municipiului București. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scãzut din cauza modificãrilor legislative ale bazei de impozitare și a contribuției la mecanismul național de echilibrare a bugetelor locale.
Pentru 2026 proiectul de buget propune o formulã mai echitabilã și mai predictibilã de finanțare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțãrii serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului București, pentru asigurarea cofinanþãrii proiectelor de infrastructurã ºi pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã.
Prin aceastã abordare se urmãrește crearea unui cadru bugetar mai stabil și mai predictibil, care sã permitã planificarea multianualã a investițiilor și îmbunãtãțirea calitãții serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei.
Veniturile bugetare proiectate reflectã o bazã stabilizatã și o colectare îmbunãtãțitã
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).
Diferența dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat și veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectã contribuția semnificativã a fondurilor europene și a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanțãri europene evidențiazã rolul esențial al acestora în susținerea investițiilor publice și în stimularea creșterii economice în cadrul proiectului de buget.
Veniturile fiscale sunt estimate sã creascã de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În același timp, contribuțiile de asigurãri sociale înregistreazã o creștere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.
Aceastã evoluție reflectã efectele mãsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscalã prevãzutã în PNRR, precum și pentru a rãspunde evaluãrilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustãrii fiscal-bugetare.
Structura veniturilor bugetare evidențiazã, totodatã, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale și îmbunãtãțirea colectãrii prin mãsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administrației fiscale și utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În același timp, proiectul de buget integreazã în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene și PNRR, asigurând flexibilitatea necesarã în funcție de ritmul rambursãrilor și al implementãrii proiectelor.
Cheltuieli și disciplinã fiscal-bugetarã
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, creșterea fiind determinatã în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțãrii datoriei publice generatã de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate sã creascã în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectã atât costurile finanțãrii deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încã ridicat al ratelor de dobândã pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintã de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanțã cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea gradualã a cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.
În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul mãsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.
În același timp, cheltuielile de asistențã socialã se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinatã în principal de creșterea estimatã a economiei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii se mențin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condițiile unui nivel încã ridicat al inflației. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectã efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice.
Pentru menținerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabilește și o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistențã socialã și datoria publicã, aceasta din urmã fiind plafonatã la 62,5% din PIB la sfârșitul anului 2026.
Totodatã, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare și transparențã, inclusiv termene clare pentru raportarea execuției bugetare și aplicarea unor standarde de cost menite sã asigure o utilizare mai eficientã și mai responsabilã a resurselor publice.
Buget de dezvoltare acceleratã – un nou record al investițiilor publice de peste 32 miliarde euro
Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridicã ponderea acestora la peste 8% din PIB, fațã de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținutã din fonduri europene, care depãșesc 110 miliarde lei, adicã aproximativ douã treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% fațã de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțãrilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliențã și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacitãților de apãrare. Din aceastã sumã, aproximativ 6 miliarde lei reprezintã avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia pânã în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militarã, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dualã, inclusiv proiecte strategice de infrastructurã de transport în zona de est a României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
PNRR rãmâne o componentã esențialã a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeanã, iar multe dintre proiecte se aflã deja în stadii avansate de implementare. Pânã în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructurã spitaliceascã și investiții în energie, eficiențã energeticã și mobilitate urbanã.
Pentru a maximiza impactul fondurilor europene și a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordã o pondere mai mare finanțãrilor din granturi fațã de cele din împrumuturi. Aceastã reconfigurare a fost posibilã în urma modificãrii PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv și de traiectoria de ajustare agreatã cu Comisia Europeanã.
În acest proces, Ministerul Finanțelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei și programele din Valul Renovãrii, investiții cu impact major pentru economie și pentru modernizarea comunitãților locale.
Structura fondurilor dedicate investițiilor:
● Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% fațã de anul 2025)
● PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% fațã de anul 2025)
● PNRR – împrumuturi: 12,0 mld. lei (se mențin la același nivel)
● SAFE – împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente și tehnicã militarã)
● Programe cu finanțare rambursabilã: 2,4 mld. lei (+40 % fațã de anul 2025)
● Programe naționale de finanțare (inclusiv apãrare): 50 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel)
Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat și modern de flexibilitate bugetarã, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR și Fondul pentru modernizare; protejeazã fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la întârzieri sau accelerãri în fluxurile de finanțare; impune termene stricte pentru raportare și monitorizare în timp real a execuției bugetare și coreleazã cheltuielile de indicatori de performanțã, standarde de cost și norme metodologice. Bugetul permite astfel realocãri între programe și proiecte, astfel încât implementarea investițiilor sã poatã fi adaptatã rapid în funcție de ritmul de absorbție a fondurilor.
Prin actuala arhitecturã vor fi posibile ajustãri rapide în funcție de fluxurile de finanțare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice și accelerarea investițiilor publice.
Be the first to comment