Parlamentarii români pregătesc reglementarea industriei crypto. Vlad Mercori, CEO StakeBorg: O legislație bine făcută poate transforma România într-un hub regional web3.0

Monedă cu simbolul Bitcoin. FOTO MichaelWuensch
Monedă cu simbolul Bitcoin. FOTO MichaelWuensch

În România există aproximativ 500.000 de investitori în crypto, de patru ori mai mulți decât cei care investesc la Bursa de Valori București (BVB), a declarat Vlad Mercori, CEO StakeBorg, în cadrul conferinței The StakeBorg Talks. Pentru a-i proteja pe aceștia și, totodată, pentru a impulsiona competitivitatea României în ceea ce privește tehnologiile emergente, Sabin Sărmaș, deputat și speaker în cadrul conferinței, a anunțat formarea unui grup de lucru în Parlament pentru reglementarea industriei crypto.

La dezbaterea The StakeBorg Talks, pe tema „Cum poate deveni România un hub web3.0 regional” au participat, din partea autorităților, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sabin Sărmaș, deputat și președinte al Comisiei pentru TIC din Camera Deputaților, Alin Chițu, Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor și Sorin Ion, Secretar de Stat la Ministerul Educației. Din partea industriei blockchain au participat Vlad Mercori, fondator StakeBorg, Lucian Todea, cofondator și COO MultiversX (Elrond), Felix Crișan, cofondator și CTO Netopia, Andrei Brătucu, Manager Crypto Vineri.

„Sunt cel puțin 500.000 de români care investesc în crypto, de patru ori mai mulți decât cei care investesc la Bursa de Valori București. Toți acești oameni așteaptă soluții și reglementare. Mai mult decât atât, avem deja programatori și ingineri blockchain recunoscuți la nivel internațional. În loc să facă outsourcing, aceștia trebuie susținuți pentru a construi în România, pentru a genera noi locuri de muncă și pentru a plăti taxe și impozite aici. Or, acest lucru nu poate fi realizat decât prin asigurarea unui cadru legislativ care să ofere predictibilitate și să susțină inovația. Acesta a fost obiectivul pentru care, la ultima dezbatere The StakeBorg Talks, am invitat la aceeași masă reprezentanți ai autorităților centrale și profesioniști români care creează plus valoare în industria blockchain. M-am bucurat să văd că toți cei prezenți s-au arătat deschiși în a sprijini obiectivul la care noi, la StakeBorg, lucrăm de doi ani de zile și anume ca România să devină un hub regional web3.0”, declară Vlad Mercori.

„Lipsa de reglementare nu permite companiilor care folosesc tehnologii emergente să ofere soluții. De exemplu, lucrăm la o lege a semnăturii electronice și cred că în februarie o vom livra. Ne-am gândit să menționăm acolo că dincolo de semnături electronice bazate pe certificate digitale, documentele pot exista și sub forma unui NFT. În acest fel, impulsionăm startupurile să se manifeste, să creeze produse bazate pe tehnologia blockchain. Cred că asta lipsește în România, reglementare care să te lase să te manifești. Când nu ai reglementare deloc, s-ar putea să nu poți face prea multe lucruri, a afirmat Sabin Sărmaș.

De asemenea, la finalul dezbaterii, președintele Comisiei pentru TIC din Camera Deputaților a promis organizarea unui grup de lucru la Parlament care să aibă în vedere atât protejarea românilor care investesc în crypto cât și identificarea nevoilor pe care startupurile din această industrie le au, pentru a crea plus valoare în România și pentru a fi competitive cu cele din plan internațional.

Ce nevoi au startupurile crypto din România?

Lucian Todea, cofondator și COO MultiversX (Elrond) afirmă că startupurile din România care construiesc pe infrastructură blockchain au nevoie, în primul rând, de claritate și predictibilitate legislativă.

„Cea mai mare problemă este că nu avem legi clare care să reglementeze activitatea companiilor. Cum pot înregistra anumite active, cum pot emite tokeni și NFT-uri, cum pot intra într-o relație de business cu o companie dintr-o altă țară, având în vedere că o anumită factură ar trebui plătită în crypto? Toate aceste întrebări rămân, deocamdată, fără răspuns, iar acest lucru ne creează mult disconfort, pentru că, în lipsa unui cadru legislativ clar, trebuie să ne rezumăm la a interpreta legile în vigoare. Startupurile au oricum multe alte probleme pe care trebuie să le rezolve. Poți să eșuezi pentru că produsul tău a fost creat înaintea vremurilor sau pentru că un anumit competitor a fost mai bun decât tine, dar n-ai vrea să eșuezi din cauza unui vid legislativ sau din cauza inadaptabilității sistemului bancar local,” adaugă Lucian Todea. 

Specialiștii din mediul privat, resursă pentru Ministerul Educației?

În afară de reglementarea industriei blockchain, țara noastră are nevoie de formarea de specialiști în domeniu. Potrivit lui Sorin Ion, Secretar de Stat la Ministerul Educației, cursuri despre tehnologia blockchain și crypto ar putea fi introduse ca opționale încă din învățământul preuniversitar. Însă, având în vedere că în Educație există o criză de personal calificat în zona de tehnologii emergente, Sorin Ion propune ca aceste opționale să fie susținute chiar de profesioniștii din sfera privată:

„Vara trecută am introdus un opțional de Inteligență Artificială în învățământul preuniversitar. Atunci când introduci o materie opțională, problema nu apare la parcursul birocratic pe care trebuie să-l faci ci când incerci să identifici cine sunt specialiștii care vor preda acel opțional. Atunci când am aprobat opționalul de Inteligență Artificială, a venit Uniunea Profesorilor de Informatică, împreună cu companii private care și-au asumat, ne-au pus pe masă materialul și l-am avizat. Putem avea opționale și despre blockchain și despre crypto și sunt convins că elevii noștri vor înțelege. Principala problemă e cine îi învață pe elevi pentru că există o criză de personal calificat în zona de tehnologii emergente. Cei din mediul privat care au expertiză trebuie să fie deschiși să o dea mai departe. Noi, la rândul nostru, suntem deschiși să facilităm introducerea acestor tipuri de opționale,” afirmă Sorin Ion.

StakeBorg lansează StakeBorg Academy, platforma de e-learning despre web3.0

„Unele dintre cele mai mari universități din lume, printre care MIT, Harvard, Oxford sau Cornell, au dezvoltat deja programe de educație despre industria blockchain. Studenții lor vor fi pregătiți, deci, să îmbrățișeze oportunitățile generate de noua revoluție tehnologică. În România, înainte să vorbim despre calitatea educației sau despre cursuri inovatoare, trebuie să rezolvăm problema accesului la educație.

Avem încă mulți pași de făcut însă cred cu tărie că mediul privat nu trebuie să privească de pe margine ci, așa cum propune Sorin Ion, să facă un pas în față și să își asume un rol complementar de educare a noilor generații. Tocmai de aceea am lansat StakeBorg Academy, o platformă de e-learning dedicată tehnologiei blockchain și diverselor sale aplicabilități. StakeBorg Academy se adresează atât celor aflați la început de drum cât și celor cu o anumită experiență în domeniu și va conține o suită întreagă de cursuri despre blockchain, NFT-uri și metaverse, finanțe descentralizate, trading, securitate etc. Mai mult decât atât, noi deja am demarat un program educațional pilot, alături de ASE, care a fost extrem de bine primit de către studenți și ne dorim să extindem acest tip de colaborare atât în mediul universitar cât și preuniversitar” afirmă Evelyne Vîlcu, CGO StakeBorg.

Despre The StakeBorg Talks

Seria de conferințe „The StakeBorg Talks” își propune să aducă în prim plan impactul tehnologic și cultural pe care tehnologia blockchain îl poate genera. La dezbaterile moderate de Vlad Mercori, CEO StakeBorg, sunt invitați antreprenori de succes, artiști, lideri politici și profesioniști din industrii emergente. Printre aceștia, se numără Beniamin Mincu, fondator Elrond, Paul Olteanu, fondator Mind Architect, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării sau Dragoș Stanca, președinte BRAT.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*