Ministrul Dezvoltării anunță reglementarea eficientizării zonelor metropolitane

Cseke Attila. FOTO Guvernul României

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, un act normativ care stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele, finanțarea și instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România – anunță ministrul Cseke Attila.

“Fluxul economic și de persoane nu se oprește la limita unui municipiu. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă este esențial, iar obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local”, a declarat ministrul.

Conform actului normativ, se definește zona metropolitană din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan ca fiind teritoriul din jurul municipiilor, în cadrul căruia se creează relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.  Teritoriul metropolitan se delimitează:

  • pentru municipiul București – cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov;
  • pentru municipiile reședință de județ – cel mult primele două coroane urbane;
  • pentru municipii, altele decât cele reședință de județ – cel mult prima coroană urbană.

Unitățile administrativ-teritoriale membre pot mandata zona metropolitană să exercite în numele lor o serie de atribuții precum: elaborarea, adoptarea, monitorizarea și evaluarea periodică a strategiei integrate de dezvoltare metropolitană, a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și a planului urbanistic general al zonei metropolitane; elaborarea politicii fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton; elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan; promovarea, depunerea și implementarea de proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane etc.

Prin acest act normativ, se propune și mecanismul prin care, pentru contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane, impozitul pe venit se virează astfel:

  1. a)    30% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații;
  2. b)    70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.

De asemenea, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.

Pentru a nu afecta funcționarea structurilor existente, zonele metropolitane deja constituite își pot menține delimitarea teritorială actuală, susține ministrul. Elaborarea și adoptarea legii privind zonele metropolitane reprezintă un jalon inclus în componenta 10 – Fondul local din Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma 2. Proiectul de lege adoptat de către Guvern va intra în Parlament, în vederea dezbaterii și aprobării.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*