FOTO VIDEO Subotica, comoara Art Nouveau a Serbiei și destinația versatilă la care visează orice organizator de evenimente

Primăria Subotica. FOTO Ovidiu Oprea

Situată în zona de nord a Serbiei, la aproximativ două ore de mers cu mașina din Timișoara sau din Arad, stațiunea Subotica tinde către a deveni o destinație populară pentru turismul de afaceri. Orașul se mândrește cu frumusețea sa arhitecturală și poate fi considerat un adevărat muzeu în aer liber pentru stilul Art Nouveau cu influențe panonice, specific începutului de secol XX.

Totuși, pe lângă o bogată experiență culturală, Subotica poartă și accentele moderne ale unei vieți de noapte vibrante, fapt care o poate transforma rapid într-o excelentă alegere pentru călătoriile de afaceri.

Plusul cu care pornește, din start, la drum îl reprezintă infrastructura excelentă. Orașul dispune de unități de cazare de lux, precum și de spații spectaculoase unde se pot organiza conferințe și evenimente corporate. Însă dintre toate clădirile absolut superbe din oraș, una iese în evidență din toate punctele de vedere. Este vorba chiar de sediul primăriei, înalt de 76 de metri, dintre care 45 aparțin numai turnului cu vedere panoramică. Pe interior, acesta are o scară cu 260 de trepte la capătul cărora se deschide o priveliște sublimă asupra teritoriilor a patru țări: Serbia, Croația, Ungaria și România.

Dincolo de a servi ca spațiu administrativ, Primăria din Subotica este și un soi de muzeu, deschis turiștilor, iar sălile sale de conferințe, străjuite de ferestre înalte cu vitralii multicolore, sunt disponibile pentru a fi închiriate celor care vor ca, măcar din când în când, să mai spargă monotonia ședințelor obișnuite.

Vechi de 111 ani și conservat în stare perfectă până la cele mai fine detalii ale finisajelor din lemn, ceramică sau fier forjat, nici nu este de mirare că edificiul, care poartă semnătura tandemului de arhitecți Jakab și Komor, face parte din patrimoniul cultural protejat.

Tot în Subotica se mai află a doua cea mai mare sinagogă din Europa și singura din lume construită în stil Art Nouveau. Astăzi, sinagoga nu mai găzduiește sub cupola ei ceremonii religioase, ci a rămas doar o încântătoare atracție turistică. La fel ca alte monumente similare din Europa și chiar din România, sinagoga era cât pe ce să cadă în paragină, însă comunitatea evreiască și guvernul sârb i-au aruncat colacul de salvare. Au investit masiv în reabilitare și restaurare, iar din 2018 clădirea a fost redată circuitului turistic. Lăcașul de cult poartă și el semnătura aceluiași cuplu celebru de arhitecți maghiari Jakab și Komor, iar un fapt mai puțin știut este acela că proiectele concepute de aceștia în Subotica au pus practic bazele parteneriatului care i-a consacrat ulterior.

Discretul oraș sârb, care astăzi numără sub 150.000 de locuitori, le-a purtat noroc celor doi arhitecți maghiari, al căror renume răsună încă la tot pasul, reflectat de zidurile impresionante ale clădirilor pe care le-au gândit. Un semnal sănătos al civilizației și modernismul este acela că vechile imobile cu fațade desprinse parcă din povești adăpostesc astăzi sedii de instituții publice, bănci, hoteluri, restaurante, muzee, galerii sau săli de evenimente și spectacole.

Sârbii se mândresc din plin cu tradiția localității lor și, împreună cu autoritățile publice, pare că au conștientizat importanța respectului care trebuie arătat patrimoniului cultural. Și iată cum istoria și tradiția, dar în special aprecierea arătate lor, ajung să rotunjească veniturile municipalității și ale localnicilor din activități de turism.

În Subotica se mai găsește o piață care seamănă foarte tare ideii de bazar, prin atmosfera efervescentă, dar și prin oferta extrem de generoasă a comercianților care își desfășoară activitatea aici. De la bijuterii, până la cărnuri proaspete și produse locale tradiționale, piața oferă de toate și merită privită ea însăși ca una dintre atracțiile de neratat ale orașului.

După cum o recomandă și Organizația Națională de Turism a Serbiei (NTOS), Subotica este un amalgam ideal unde tihna boemă întâlnește modernismul, iar sârbii chiar s-au gândit la toate detaliile. Spre exemplu, orașul este conectat la rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale, ceea ce face călătoria cu mașina sau cu autocarul o opțiune viabilă. Aeroportul Internațional din Novi Sad este situat la circa o oră de mers cu mașina de Subotica, oferind astfel și conexiuni la nivel internațional, iar pentru cei care preferă călătoria cu trenul, de asemenea nu există nici cel mai mic inconvenient.

Pe lângă hoteluri și restaurante cu specific tradițional absolut remarcabile, la periferia orașului se întind podgoriile cramei Zvonko Bogdan, una dintre cele mai vechi și mai apreciate din Europa nu doar în prezent, ci de cel puțin două secole.

Crama oferă o serie de experiențe pe cât de inedite pe atât de spectaculoase. Pe lângă obișnuitele tururi de o oră, o oră și jumătate oferite, de regulă, excursioniștilor, crama vine cu oferte turistice mult mai bogate.

„În materie de turism vinicol, dispunem de un spațiu generos în care se pot organiza nunți și evenimente de amploare. În mare parte, ne axăm pe organizarea de petreceri de nuntă, dar ne ocupăm și de evenimente corporate. Putem acomoda 300, până la 350 de persoane, astfel că suntem deschiși pentru organizarea de team-building-uri, avem inclusiv săli de conferințe aici, la cramă. Putem oferi turul podgoriei și al cramei, care mai apoi să se finalizeze cu un prânz sau o cină de afaceri pentru oaspeții noștri. În ceea ce privește team-building-urile, îi putem implica pe cei care aleg să vină aici în culesul strugurilor, în procesul de producție al vinului, alte ori organizăm curse de călărie prin podgorie, tururi de ciclism și alte activități similare. În principiu, acestea sunt două lucruri pe care le facem, în mod frecvent aici, organizăm evenimente private sau de business”, după cum explică, pentru BizPLUS, Dragana Vasiliević, managerul de turism al Cramei Zvonko Bogdan.

În special pentru iubitorii de vinuri, turul cramei și al podgoriei este un spectacol în sine. Este impresionant câtă tehnologie de ultimă generație și meticulozitate se pot ascunde sub acoperișul și între pereții construiți în același stil arhitectural nostalgic ce dă farmec întregii zone.

În pivnița cramei se află circa 400 de butoaie din lemn de stejar, iar toate pot fi asemuite unor pântece în care ia naștere vinul de înaltă calitate, în total, 12 sortimente, obținute atât din soiuri de viță de vie specifice Serbiei, dar și unele de import, aclimatizate cu succes. Anual, pe porțile cramei ies în jur de 400.000 de sticle de vin alb, roșu sau rosé, ale căror etichete aduc gustul și tradiția locală din Subotica pe mesele majorității țărilor europene și chiar dincolo de întinderea oceanului.

Subotica este, așadar, o destinație cât se poate de versatilă și extrem de notabilă prin accentele de noblețe a cărei sevă o extrage din bijuteriile arhitecturale Art Nouveau care îi împodobesc străzile pavate cu piatră cubică, precum și din măiestria cultivatorilor de vinuri care au descoperit comoara terroir-ului din Voivodina cu secole în urmă, doar pentru a o împărtăși apoi cu întreaga lume.

De acum ne vedem și pe CD TV – televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.

Cele mai bune emisiuni și reportaje sunt pe www.cdtv.ro

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*