Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a luat act cu stupoare și indignare de declarațiile recente ale lui Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care a afirmat că nu vede rostul târgurilor internaționale de turism și că nu a mai semnat finanțarea participării României la acestea.
Pe de altă parte, ANAT consideră că Radu Miruță este de bună-credință. Provenind din zona IT, probabil că se gândește la soluții de promovare digitală a României. Numai că promovarea turistică eficientă nu se rezumă la mediul digital. Ministrul de resort poate solicita ajutorul specialiștilor din industrie pentru a lua cele mai bune decizii. ANAT a fost și este, ca organizație și prin membrii din asociație, la dispoziția membrilor Guvernului pentru a sprijini luarea celor mai bune decizii, venind cu experiența din zona privată.
La târgurile internaționale de la Londra și Berlin participă anual peste 180 de țări din cele 195 existente. Nu este o opțiune să nu fii prezent la aceste evenimente. De pildă, Albania a avut la ITB Berlin 2025 trei standuri pe o suprafață de peste 800 mp, fiind ca țară partener oficial al târgului. Cel mai probabil, Albania a cheltuit pentru un singur târg cât întreg bugetul anual al României pentru promovarea turistică.
Miza turismului este uriașă pe plan mondial: contribuie cu 10% la PIB-ul global și este al doilea angajator ca importanță pe planetă.
„Am urmărit cu stupoare declarațiile ministrului Radu Miruță, care spune că nu vede rostul târgurilor de turism externe! Așa se întâmplă când în fruntea unui domeniu ajung persoane fără legătură cu el! Astăzi, România este pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini – 2,5 milioane în 2024, în timp ce Albania a avut 11 milioane, iar Bulgaria 13 milioane! Dacă domnul Miruță renunță la aceste târguri, România va dispărea definitiv de pe piața turistică internațională! Iar bugetul de 2 milioane de euro? Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de țară! Este suficient pentru promovarea într-o singură piață, nu în 195 de țări, din care cel puțin 7 sunt absolut prioritare! Am desființat birourile externe de promovare. Dacă tăiem și târgurile, mai bine închidem turismul de incoming! O fi și asta o soluție… Ce ne mai trebuie turiști străini? Să ne plimbăm banii în familie! Din păcate, turismul românesc a fost distrus de toate guvernele, dar acesta parcă face un efort special să-l îngroape. Nu avem Autoritate Națională pentru Turism, nu avem secretar de stat de specialitate, am închis birourile externe, iar acum vrem să renunțăm și la târguri? Atunci să închidem tot!”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.
Târgurile de turism reprezintă doar o parte a unui mix necesar de marketing turistic. România are nevoie de:
► Infotripuri cu touroperatori străini, care să cunoască România și să o promoveze;
Workshopuri, burse de turism și evenimente organizate în colaborare cu ambasadele în piețele țintă;
► Promovare digitală și campanii în mass-media internațională;
► Participare la principalele târguri internaționale, care este esențială și obligatorie pentru promovarea României ca destinație turistică.
► Pe lângă acestea, România ar trebui să organizeze propriul târg internațional de incoming, business-to-business, unde să invite agenți de turism, touroperatori, specialiști și jurnaliști din întreaga lume în calitate de hosted buyers.
► De asemenea, caravanele turistice, workshopurile și conferințele de presă în țările țintă sunt modalități eficiente de a atrage parteneri și clienți noi;
► Invitațiile adresate jurnaliștilor, bloggerilor și influencerilor relevanți pot crește exponențial vizibilitatea turismului românesc pe piețele externe.
„Guvernul vrea să facă economii și se întreabă de eficiență. Înțelegem asta. Dar nu te apuci să tai ceva înainte să pui ceva mai bun în loc! I-am recomanda domnului ministru Radu Miruță să meargă anul acesta la câteva târguri de turism, împreună cu noi, să vadă cu ochii lui cine participă, cum se face promovarea și cât investesc alte țări. Și eu am mers ani de zile la zeci de târguri internaționale până când am învățat. Participarea la târguri nu este opțională. Este ca un ‘factor de igienă’ – nu e neapărat un plus că mergi, dar e catastrofal dacă nu mergi. Nici Republica Moldova nu lipsește vreodată de la un târg important! Dacă România renunță la târguri, va fi ștearsă definitiv din conștiința piețelor internaționale. Și așa avem puțini turiști străini… dar și aceia vin datorită eforturilor de promovare făcute în trecut!”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și coordonator al Comisiei de Incoming.
România are nevoie de o actualizare a strategiei de brand de țară. Logo-ul cu „frunza” nu este greșit, dar poziționarea, mesajele și piețele țintă trebuie urgent adaptate la realitatea actuală. România are nevoie de un buget anual de minimum 30 de milioane de euro pentru promovare, cercetare de piață, angajarea de specialiști și branding național. Numai așa putem atinge ținta de 10 milioane de turiști străini anual, cu un aport de miliarde de euro la PIB. Turismul este un sector strategic și de imagine, care atrage nu doar turiști, ci și investitori.
România, din poziția de membru fondator al Organizației Mondiale a Turismului de la ONU, membră în Consiliul Executiv, cu o poziție de Președinte al acestei organizații (2012-2013) și țară pilot în perioada anilor ’70 și ‘80 pentru școala de turism mondială ajunge să fie la coada topurilor de export de servicii prin turismul de incoming.
Iar ANAT reamintește Guvernului că turismul de incoming reprezintă o formă de export! Exact de ce are nevoie România. Să atragă bani în țară.
Be the first to comment