Alianța pentru Turism solicită Guvernului acordarea voucherelor de vacanță pentru minim cinci ani, începând cu 1 ianuarie 2022

Litoralul românesc. FOTO Paul Alexe

Cele 24 de organizații care acoperă tot spectrul industriei ospitalității, reunite sub numele Alianța pentru Turism (APT), precum și alte organizații sindicale și patronale care reprezintă toate domeniile economiei naționale susțin importanța majoră a reintroducerii voucherelor de vacanță începând cu 2022.

“Este esențial ca această decizie să fie  legiferată până la sfârșitul acestui an.  APT, alături de celelalte organizații sindicale și patronale, salută anunțul public privind reintroducerea voucherelor de vacanță pentru toate categoriile de angajați începând cu 2022 si propun guvernului o formulă îmbunătățită.

În  condițiile  actualei  crize  severe  de  personal,  voucherele  de  vacanță  reprezintă  un  factor  de motivare puternic pentru angajații din domeniul public și privat. Deși s-a creat falsa percepție că angajații din sectorul privat nu pot beneficia de voucherele de vacanță, cifrele dovedesc contrariul, indicând interesul în creștere al angajatorilor privați pentru această formă de incentivare. De exemplu, de la începutul anului până la 30 septembrie 2021, sectorul privat a alocat angajaților vouchere de vacanță în valoare de peste 52 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 17% din valoarea totală a voucherelor emise în anul precedent. Creșterea motivației și eficienței angajaților, refacerea energiei fizice și intelectuale a acestora constituie o parte dintre beneficiile aduse forței de muncă”, a anunțat Alianța pentru Turism.

De asemenea, voucherele de vacanță au contribuit esențial la îmbunătățirea fiscalizării sectorului turistic, prin creșterea accelerată a numărului de structuri turistice clasificate, garantând colectarea de taxe și impozite la bugetul public. În doar 11 ani, mai precis în perioada 2010 – 2021, acestea au determinat creșterea cu 326% a numărului unităților de turism clasificate precum și dublarea locurilor de cazare. Mai precis, în octombrie 2010, potrivit ministerului de resort, existau 5458 de unități de cazare care totalizau 255.623 de locuri, iar în noiembrie 2021, cifra a ajuns la 17.800 de unități de cazare, respectiv 523.177 de locuri.  Investițiile stimulate de proiectul vouchere de vacanță au însemnat atât edificarea de noi unități de cazare, cât și modernizarea unora rămase într-o stare necorespunzătoare de zeci de ani, apariția de centre de  sănătate de  4 și  5 stele  în  stațiuni  balneare,  dar  și  construirea  de piscine,  centre spa,  restaurante moderne și alte facilități orientate spre turism sustenabil și management digitalizat.

Un alt  beneficiu important al voucherelor de vacanță este acela că  acestea pot  sprijini esențial comunitățile locale. Rezultatul va determina dezvoltarea turismului sustenabil în particular și a economiei locale în general, ca urmare a generării creșterii activității în sectoare conexe.

Voucherele de vacanță pot fi utilizate doar pentru servicii turistice în România, stimulând dezvoltarea turismului intern și sprijinind balanța de plăți a României. Firește, acordarea acestora implică facilități fiscale pentru angajatori. Voucherele sunt incluse într-un sistem electronic, iar plățile sunt simple, rapide și în siguranță, la POS sau online.

Și alte țări europene, precum Franța, Ungaria, Lituania și Cehia au astfel de stimulente. O mențiune în plus o constituie Polonia, cu un sistem care oferă stimulente pentru copii, până la 18 ani.

“Este bine de știut că voucherele emise în perioada 2019 – 2020, pentru care s-a prelungit perioada de valabilitate până la finele acestui an, au fost deja consumate. Este nevoie de o nouă emisiune de vouchere, iar reintroducerea lor să fie legiferată până la 31 decembrie 2021. Astfel, turiștii dar și industria turistică vor beneficia de predictibilitatea atât de necesară care a lipsit în ultimii ani. Emiterea acestora începând cu luna decembrie 2021, pentru anul următor, ar facilita planificarea din timp a vacanțelor și ar stimula vânzările.

Știm cu toții că industria ospitalității a fost cea mai afectată ramură economică din cauza pandemiei Covid-19, cu scădere de 74% în 2020 la nivel mondial. Pe de altă parte, angajații au trecut prin doi ani dificili și au făcut față unui nivel de stres foarte ridicat. Tocmai de aceea, voucherele de vacanță reprezintă o modalitate de recuperare post-Covid pentru angajați, precum și o gură de oxigen esențială pentru industria turismului, care, astfel, va putea rezista, se va putea dezvolta și își va putea îmbunătăți serviciile”, a mai precizat Alianța pentru Turism.

Potrivit unui studiu al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), ponderea voucherelor de vacanță a fost mică în vârful de sezon pe litoralul românesc, acestea reprezentând ponderi mai mari în capetele de sezon sau pentru alte forme de turism, precum turism balneoclimateric, turism rural, turism montan etc. Circa 90 % din sumele încasate în lunile iulie și august nu fost achitate cu vouchere de vacanță. De exemplu, în 2018, ponderea încasării din vouchere de vacanță a fost de doar 4% în iulie, respectiv de 5% în august. Cele mai multe încasări cu vouchere de vacanță au fost generate în mai și noiembrie (16%). La fel, în acest an, în iulie, ponderea a fost de numai 11%, iar în august de 12%. Restul sumelor încasate au fost efectuate cu cardul, prin bancă sau cash. În plus, fiecare 1450 de lei plătiți cu vouchere de vacanță au fost completați cu încă 50% sume până la valoarea serviciilor achiziționate. Putem spune că voucherele au contribuit esențial la echilibrarea cererii turistice, atât din punct de vedere temporal, cererea fiind constantă pe tot parcursul anului, cât și prin acoperirea tuturor regiunilor turistice ale României. O parte dintre angajați au optat pentru pachete turistice în zone aflate în proximitatea localității de domiciliu.

Pe de altă parte, dacă proiectul nu ar fi relansat, iar voucherele nu ar fi emise pentru 2022, o dată cu introducerea certificatului verde și a reducerii restricțiilor internaționale, va urma un exod al turiștilor către destinații externe. Eliminarea voucherelor și în anul 2022 ar deschide calea pentru companiile de stat către alocarea de prime de vacanță în bani, fapt ce va duce la creșterea consumului produselor de import și la o presiune suplimentară pe rata de schimb euro-leu. În plus, ar fi din nou încurajată zona fiscală gri prin încetinirea procesului de autorizare a unor unități turistice și reducerea transparenței. Alte consecințe negative  ar  fi  scăderea  productivității  muncii  și  a  motivației  angajaților,  cu  impact  asupra  recuperării energiei fizice și intelectuale, a sănătății acestora, reorientarea investițiilor spre alte sectoare mai ofertante, scăderea gradului de ocupare în unitățile de cazare din România, dar și scăderea volumului de taxe și impozite colectate la bugetul de stat, creșterea șomajului prin desființarea de locuri de muncă.

Faptul că majoritatea voucherelor de vacanță au fost utilizate în anii precedenți, acordarea acestora fiind suspendată în 2021, o arată cifrele. Dacă în 2019 au fost emise vouchere în valoare de 313.186.549 de euro iar în 2020, în valoare de 309.921.280 de euro, în acest an valoarea a fost de numai 52.673.654 de euro, consumate însă de către sectorul privat.

Potrivit unei analize efectuată de către Academia de Studii Economice din București (ASE), realizată în 2019, folosind tehnici de analiză calitativă și cantitativă a datelor disponibile pentru perioada 2014-2019, 1 leu utilizat prin voucherele de vacanță înseamnă 0,10 lei venituri suplimentare la bugetul de stat, 0,51 lei suplimentări la Produsul Intern Brut, 0,36 lei venituri pentru sectorul HoReCa și 0,10 lei venituri pentru agențiile de turism. De reținut că 64.359 de lei utilizați prin voucherele de vacanță contribuie la crearea unui loc de muncă. Studiul realizat in 2019 a fost reconfirmat si 2021 printr-un nou studiu realizat de APET împreună cu Academia Română.

Alianța pentru Turism (APT) solicită reintroducerea urgentă a voucherelor de vacanță și apreciază discuțiile din mediul politic referitoare la această posibilitate. Această măsură este așteptată și de către alți parteneri sociali ai APT, organizații importante precum CNS Cartel Alfa, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), Confederația Patronală Concordia, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Pentru o flexibilitate a rezervărilor și pentru o predictibilitate mult mai mare atât pentru angajați, cât și  pentru  industria  turismului,  Alianța  pentru  Turism  recomandă  legiferarea  acordării  voucherelor  de vacanță pentru o perioadă mai lungă, de minim 5 ani.

În prezent, Alianța pentru Turism a finalizat un proiect care urmărește să împrospăteze conceptul voucherelor de vacanță, îndreptând focusul pe angajații din mediul privat. Obiectivul APT este acela ca, pe lângă angajații bugetari, două milioane de angajați din mediul privat să beneficieze de această facilitate. De asemenea, poate fi folosit modelul polonez, de sprijinire a copiilor, minim 25% din suma primită de adult urmând să revină și celor sub 18 ani. APT sugerează o contribuție dublă stat-angajator, care poate avea un aport cu sume egale pentru acordarea voucherelor de vacanță. Este preferabil un ajutor mai mic (nu neapărat 6 salarii minime), dar acordat mai multor angajați.

APT invită toți partenerii care susțin proiectul la un dialog asupra acestor propuneri.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*