Ministerul Finanțelor a publicat azi în transparențã un pachet legislativ ce vizeazã instituirea unor mecanisme de susținere a investițiilor strategice, menit sã accelereze relansarea economicã a României și modernizarea cadrul fiscal-bugetar, în acord cu politicile europene și naționale. Proiectul urmãrește optimizarea cadrului de conformare a contribuabililor și mobilizarea resurselor financiare cãtre sectoare cu valoare adãugatã ridicatã.
„În ultimii ani, România a beneficiat de investiții publice fãrã precedent care au susținut dezvoltarea – prin fonduri europene, programe naționale și proiecte majore de infrastructurã, iar acest efort va continua, inclusiv prin noi instrumente europene. Totuși, dezvoltarea economicã nu poate depinde doar de aceastã componentã – investițiile private sunt esențiale pentru creștere.
Pachetul de relansare pe care îl propunem azi sprijinã direct investițiile și productivitatea, oferã companiilor și antreprenorilor stabilitate, reguli mai simple și stimulente reale pentru modernizare și inovare. Astfel consolidãm competitivitatea economiei, susținem creșterea PIB-ului și, împreunã cu utilizarea eficientã a fondurilor europene, vizãm o revenire sustenabilã a economiei pe traiectoria sa de dezvoltare în orizontul 2027–2028″, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Obiectivele proiectului de lege vizeazã:
stimularea investițiilor strategice și atragerea capitalului în unele sectoare industriale importante;
îmbunãtãțirea lichiditãții companiilor
simplificarea fiscalã și reducerea poverii contribuabililor
creșterea rezilienței economice prin accelerarea modernizãrii tehnologice și susținerea cercetãrii-dezvoltãrii.
Principale mãsuri propuse:
I. Mãsuri pentru persoane fizice, antreprenori și IMM-uri
Acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unicã – D212) pentru anul fiscal 2025.
Facilitatea pentru persoane fizice este condiționatã de depunerea declarației și plata integralã a obligațiilor pânã la 15 aprilie 2026. Din martie, Declarația Unicã va fi precompletatã în SPV. Statul recompenseazã astfel pentru prima datã disciplina fiscalã, prin lichiditate disponibilã imediat contribuabililor loiali.
Majorarea plafonului pentru TVA la încasare
Majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 și la 5.500.000 lei din 2027. Mãsura avantajeazã operatorii economici care livreazã cãtre entitãți cu termene lungi de platã, permițându-le sã achite TVA doar dupã ce au încasat efectiv facturile, evitând creditarea statului din resurse proprii.
Facilitãți pentru Microîntreprinderi
Se propune:
prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea de cãtre persoanele juridice nou-înființate a primului salariat,
excluderea vânzãrilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro și
posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului.
concediile medicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului fiscal dacã depãșesc cumulat 30 de zile/an.
Se oferã astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare corectã și protejãm micii antreprenori de schimbarea regimului fiscal din cauza modernizãrii utilajelor.
Simplificare administrativã: Plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace fixe
Ridicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminueazã astfel birocrația pentru firme, iar achizițiile curente de valori mai mici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de lichiditate.
- Stimularea investițiilor strategice
Finanțãri strategice și sectoriale
Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândã și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum 1 miliard de lei.
Investițiile strategice trebuie sã genereze un efect multiplicator în economie și sã contribuie la dezvoltarea regionalã, creșterea competitivitãții, inovare sau crearea de locuri de muncã înalt calificate.
Întreprinderile beneficiare trebuie sã menținã investiția pentru o perioadã de cel puțin 5 ani de la data finalizãrii acesteia.
Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie sã deținã un capital social subscris și vãrsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie sã prezinte o cifrã de afaceri medie anualã în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.
Susținerea dezvoltãrii unor sectoare prioritare
Propunerea prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeanã pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrãtoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei).
Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apãrare (minim 10 milioane lei) și convergența regionalã (între 7 și 50 milioane lei).
Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetãrii.
Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrãtoare și tehnologii strategice.
Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)
BID S.A. este autorizatã sã implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piațã, cât și ca mãsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autoritãților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.
BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alãturi de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidã.
Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei cãtre BID în vederea implementãrii acestor instrumente financiare.
Programul INVESTIM ACASÃ – derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare
Schemã prin care românii plecați în strãinãtate, care revin pentru a deschide o afacere în țarã, beneficiazã de sprijin financiar dedicat. Programul combinã un împrumut pentru investiții, garantat parțial de stat, cu un capital de rebate de pânã la 20.000 de euro per proiect, acordat în condițiile îndeplinirii unor indicatori de performanțã. Mãsura va beneficia de un buget de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare 2026-2029. Se mobilizeazã astfel un volum de investiții estimat la 250 milioane lei, prin atragerea în țarã a know-how-ului și capitalului românilor din strãinãtate în domenii productive.
Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private
Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de pânã la 1% din totalul activelor.
Acest plafon poate fi majorat pânã la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entitãți sau dacã fondurile sunt finanțate prin PNRR.
Stimulente pentru investiții pe piața de capital și pensii private
Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea/menținerea la bursã, constând în deducerea suplimentarã de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an.
Persoanele fizice beneficiazã de deducerea sumelor plãtite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual. Se mențin și se clarificã facilitãțile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.
Instrumente financiare pentru export și internaționalizare
Ministerul Finanțelor este autorizat sã transfere pânã la 1 miliard de lei cãtre Exim Banca Româneascã S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în strãinãtate.
Facilitatea Naționalã pentru pregãtirea proiectelor PPP
Se instituie „Programul 2026-2028 – Facilitatea Naționalã pentru pregãtirea proiectelor și asistențã tehnicã pentru parteneriate publice private (PPP)”
Programul are o alocare totalã de pânã la 25 milioane euro pentru pregãtirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private. Se înființeazã totodatã Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementãrii acestor proiecte.
Impactul economic al pachetului de relansare:
Efect multiplicator în economie
Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economicã în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeanã și internaționalã. Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externã și crescând reziliența economicã.
Crearea de locuri de muncã și dezvoltare regionalã
Se estimeazã crearea de mii de locuri de muncã înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii. Dezvoltarea regionalã va fi susținutã prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitãțile teritoriale și stimulând coeziunea socialã.
Creșterea veniturilor bugetare
Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat și la bugetele locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activitãți economice. Modernizarea fiscalã și stimulentele pentru conformare voluntarã vor reduce evaziunea și vor crește gradul de colectare a veniturilor publice.
Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor
Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția internã, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești.Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Româneascã vor facilita accesul la piețe externe, susținând internaționalizarea și competitivitatea exportatorilor români.
Stimularea inovãrii, digitalizãrii și tranziției verzi
Granturile și creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare.
Investițiile în tehnologii „zero net” și eficiențã energeticã vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare și la creșterea sustenabilitãții economiei.
Îmbunãtãțirea lichiditãții și predictibilitãții pentru IMM-uri
Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Bonificațiile fiscale și facilitãțile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntarã.
Consolidarea pieței de capital și a fondurilor de pensii
Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative cãtre economia realã, susținând proiecte productive pe termen lung.
Deducerile pentru investiții pe piața de capital vor crește gradul de educație financiarã și vor diversifica sursele de finanțare pentru companii.
Impact bugetar și sustenabilitate
Deși se estimeazã o diminuare temporarã a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei în 2026), aceasta va fi compensatã pe termen mediu de creșterea veniturilor din taxe și impozite generate de noile investiții și de reducerea cheltuielilor bugetare prin modernizarea și eficientizarea administrației publice. Mãsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscalã pe termen mediu și lung, cu efecte pozitive asupra stabilitãții macroeconomice.
Proiectul de act normativ poate fi consultat pe website-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea Transparențã decizionalã.
Be the first to comment