Deficitul bugetului general consolidat al României a ajuns la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, în scădere cu aproape 27 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor.
În intervalul ianuarie-august 2025, deficitul fusese de 86,36 miliarde de lei. Astfel, în termeni nominali, reducerea înregistrată în acest an este de aproximativ 31%.
Raportat la Produsul Intern Brut, deficitul a coborât de la 4,51% din PIB în primele opt luni din 2025 la 2,89% din PIB în perioada similară din 2026, o diferență de 1,62 puncte procentuale.
Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția a fost susținută de creșterea veniturilor într-un ritm mai rapid decât cel al cheltuielilor. Veniturile bugetului general consolidat au avansat cu 11,4%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%.
În primele opt luni ale anului, statul a încasat 468,10 miliarde de lei, cu aproape 48 de miliarde de lei mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025. Ponderea veniturilor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8%.
Veniturile fiscale au însumat 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%. Una dintre cele mai importante majorări a fost consemnată la TVA: încasările au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 8,1%, până la 42,86 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit cu 9,1%, la 29,55 miliarde de lei.
Contribuțiile de asigurări au adus bugetului 147,53 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%, iar impozitele și taxele pe proprietate au depășit 11 miliarde de lei, după o majorare de peste 30%.
Totodată, sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și al prefinanțărilor au ajuns la 43,38 miliarde de lei, cu 37,7% mai mult decât în perioada ianuarie-august 2025.
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei, în creștere nominală cu 4,2%. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut însă de la 26,4% la 25,7%.
Cheltuielile de personal s-au situat la 109,04 miliarde de lei, fiind cu 4,26 miliarde de lei mai mici decât în primele opt luni din 2025. Ministerul Finanțelor explică evoluția prin reducerea unor sporuri acordate anumitor categorii de bugetari și prin măsurile de limitare a cheltuielilor salariale.
În schimb, costurile cu dobânzile au continuat să crească. Statul a cheltuit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%, iar cele pentru asistență socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%.
Datele Ministerului Finanțelor indică și o creștere importantă a cheltuielilor pentru investiții. Acestea au ajuns la 97,05 miliarde de lei, față de 71,95 miliarde de lei în primele opt luni din 2025, ceea ce înseamnă un plus de 25,1 miliarde de lei.
Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar european 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv cu 67,3%.
Ministerul precizează că 69,2% din valoarea investițiilor este reprezentată de plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că rezultatele la opt luni indică o continuare a procesului de consolidare fiscală, dar avertizează că presiunile asupra bugetului rămân ridicate.
„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României”, a declarat Alexandru Nazare.
Ministrul a atras însă atenția asupra necesității menținerii disciplinei bugetare în lunile următoare.
„Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României”, a mai transmis ministrul Finanțelor.
Potrivit acestuia, disciplina cheltuielilor, prioritizarea acestora și continuarea investițiilor considerate esențiale sunt necesare pentru menținerea procesului de consolidare fiscală.
Be the first to comment