IoT, precision farming și biotehnologia – tendințele agritech care definesc viitorul agriculturii românești. Peste 50 de startupuri tech românești implicate în inovarea industriei

Alimentație sănătoasă. FOTO Goya Public Relations
Alimentație sănătoasă. FOTO Goya Public Relations

Într-un context de consum care pune tot mai multă presiune pe resursele planetei, discuțiile despre sustenabilitate și inovație în agricultură sunt mai necesare ca oricând, mai ales cu privire la sursa alimentelor de bază și accesul consumatorilor la acestea. Agrifood Innovation Summit 2021 a adus împreună antreprenori, cercetători, profesori și reprezentanți ai sistemului public care susțin inovația în domeniul agroalimentar pentru a găsi tendințele care definesc viitorul industriei. În cadrul conferinței a fost lansat și un raport complex, realizat de Impact Hub Bucharest și Activize.Tech în parteneriat cu EIT Food, Patria Bank, BASF și CBNagro.tech, care include prima mapare a 50 de startupuri tech românești implicate în inovația industriei, o analiză a evoluției rundelor de finanțare din domeniu din ultimii trei ani și cele mai importante tendințe tech care conturează viitorul agriculturii moderne. Printre ele – IoT, precision farming sau biotehnologia.

În contextul unei nevoi crescute pentru creșterea capacității agricole prin practici sustenabile, folosirea tehnologiei în această industrie este un subiect important pe agenda guvernelor europene și în organismele dedicate ale Uniunii Europene. În egală măsură, aceasta este și o oportunitate pentru antreprenorii care lucrează deja la astfel de soluții și care pot primi sprijin instituțional sau finanțare.

Astfel, Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report, prima mapare locală a startupurilor tech din agricultură lansată la Agrifood Innovation Summit, este un instrument care vine să sprijine aceste inițiative și să ajute dezvoltarea unor proiecte noi, pentru că sectorul de startupuri tech din agrifood este într-un stadiu foarte incipient. Acest lucru se reflectă în numărul de startupuri care există, valoarea rundelor de finanțare atrase de acestea și numărul de programe și comunități locale dedicate acestor verticale de business.

„Parte din misiunea noastră la Impact Hub Bucharest este facilitarea inovației – inclusiv prin conectarea acelor reprezentanți care, unindu-și forțele și experiența, pot schimba industrii. Ne dorim ca acest raport să fie un instrument util pentru cei care dezvoltă proiecte în agricultură și care au nevoie de parteneri orientați spre sustenabilitate. În spiritul colaborării, este un proiect în care ne-am parteneriat cu actori locali cu un focus pronunțat spre inovație și tehnologie și care vin cu perspective valoroase în domeniu”, spune Irina Simulescu, program manager Impact Hub Bucharest și reprezentant național EIT Food Hub.

”În ultimii zece ani asistăm în România la diferitele tendințe axate pe tehnologie in diverse domenii, iar acum, din semnalele pe care le avem din piață, domeniul agritech va prinde viteză și sperăm că va deveni una dintre zonele pilon ale ecosistemului de startupuri din România. Avem mari speranțe pentru următorii ani și, împreună cu partenerii noștri, ne vom concentra pe sprijinirea dezvoltării ecosistemului tehnologic agro-food prin programe și evenimente pentru startupuri și conexiuni cu organizații din domeniu.”, declară Mircea Vădan, manager în cadrul Activize.

Ce cuprinde Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report

Maparea oferă o privire de ansamblu asupra sectorului de agrifood din Europa. Mai exact, raportul integral cuprinde: evoluția rundelor de finanțare în Europa și în România, dar și inițiativele Uniunii Europene de susținere a practicilor agricole sustenabile prin consorții ca EIT Food și principalele trenduri tech din domeniu (folosirea IoT în agricultură, farming as a service, aplicațiile de food tracking, folosirea utilajelor și roboților autonomi, Autonomous Agricultural Machinery and Robots, biotehnologia, cumpărăturile de mâncare online și producerea alimentelor în spații închise). La acestea se adaugă și lista tendințelor care sunt prezente în România, alături de principalele startupuri tech românești, clusterizate pe domenii de activitate: apicultură, managementul fermelor și automatizarea lor, marketplace-uri și platforme de informare, sănătate și nutriție, livrare de mâncare și management de rezervări în restaurante. Raportul complet poate fi descărcat pe site-ul Impact Hub Bucharest și de pe site-ul Activize.

„Viitorul este agro. Și avem avantajul de a ne afla într-un context favorabil în România: avem o suprafață agricolă generoasă, printre cele mai mari din Europa, și companii de tehnologie inovatoare. Adăugând deschiderea spre finanțarea agriculturii, pe care o avem în misiunea Grupului Patria Bank, creăm un trio în măsură să devină un contributor important la o agricultură a viitorului mai productivă și mai eficientă. Finanțarea proiectelor de tehnologizare a culturilor și fermelor prin investiții, credite punte pentru Fonduri Europene și cercetare și dezvoltare sunt la baza activității Grupului Patria Bank de susținere a fermierilor viitorului.” a menționat Raluca Andreica, Director General Patria Credit, membră a Grupului Patria Bank.

Valoarea investițiilor la nivel european și la nivel local

Interesul pentru industrie se reflectă și în activitatea fondurilor de investiții: în Europa, din 2019 și până în martie 2021 s-au desfășurat 654 de runde de finanțare pentru startupuri din agritech și agrifood, care însumează aproximativ 3,3 miliarde de dolari. În România, aceleași domenii au primit între 2018 și 2021 aproximativ 4 milioane de dolari (prin 12 runde de investiții), împărțite astfel: 3 runde de tip pre-seed (~$372K), 4 runde de tip seed (~$446K), 3 runde de tip Series A (~$3M) și 2 runde de investiții a căror valoare este confidențială.

Inovație & trenduri în agricultura locală

Inovația în agricultură reprezintă soluții care ajută fermierii să crească producția agricolă, să îmbunătățească producția de alimente și bunăstarea animalelor, reduc poluarea, scad amprenta de cardon generată de industrie și cresc scalabilitatea. Principalele tendințe din industrie includ folosirea IoT în agricultură, micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori, precision farming (agricultura de precizie), biotehnologia, nutriție și sănătate.

Mai pe larg, folosirea IoT în agricultură se referă la softurile și dispozitive hardware care îi ajută să minimizeze risipa și să crească eficiența în toate procesele de producție. În ciuda investițiilor consistente pentru implementare, astfel de tehnologii au un impact uriaș pe termen lung.

Micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori a apărut ca necesitate în timpul stării de urgență și lockdown, când consumatorii au început să caute noi moduri de a cumpăra alimente, orientându-se în special către fermieri și producători locali. Trendul este o oportunitate deschisă în principal de tehnologie, care ajută companii mici să devină competiție pentru marii producători, în special prin intermediul „food hubs”, platforme care reunesc producătorii dintr-o anumită regiune și care livrează apoi clienților.

Precision farming (agricultura de precizie) este un concept de management al agriculturii care folosește tehnologii data-based, inclusiv sisteme de sateliți (ca GPS), teledetecție (remote sensing) și internetul pentru a gestiona culturile și a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei.

Biotehnologia, pe plan local, se rezumă la activitățile de cercetare academică. Există foarte puține programe de finanțare dedicate, iar politicile publice de susținere a dezvoltării biotehnologiei sunt rare și recent anunțate.

Nutriția este sectorul în care foarte multe persoane preocupate de sănătatea lor încep să ceară ajutor specializat, facilitat prin combinația medicinei și tehnologiei (consultanță online).

Oportunitățile din agricultură deschise de EIT Food Hub România sunt disponibile antreprenorilor pe website-ul EIT Food Hub România și pe pagina de Facebook a Impact Hub Bucharest, organizație care este punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*