Turismul poate deveni mai mult decât o sursă de vizitatori pentru o destinație. Pentru micile afaceri locale, el poate reprezenta acces la piețe noi, clienți noi și o oportunitate de a transforma produse gastronomice, vinuri, meșteșuguri și tradiții într-un avantaj economic al comunității. Aceasta a fost una dintre ideile centrale desprinse din Gala Turismului „Descoperă Nord-Est”, organizată la Vaslui, de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui.
Evenimentul, ajuns la cea de-a XI-a ediție și găzduit pentru prima dată de județul Vaslui, a adus la aceeași masă administrații publice, reprezentanți ai industriei turismului și producători locali. O expoziție gastronomică și de produse tradiționale a oferit, practic, o imagine a ceea ce poate deveni una dintre resursele economice importante ale regiunii: autenticitatea locală pusă în valoare prin turism. Pentru mediul de afaceri, miza este una concretă. Un turist care ajunge într-o zonă nu consumă doar servicii de cazare și transport. El caută experiențe, produse locale, gastronomie, vinuri, obiecte artizanale și povești. Iar fiecare dintre aceste componente poate însemna venituri pentru o mică afacere.
Administrația și producătorii, „un front comun”
Ciprian Trifan, președintele Consiliului Județean Vaslui, a subliniat necesitatea unei relații directe între administrație și antreprenorii locali.
„Este foarte important ca administrația și producătorii locali să creeze un front comun, o comunitate, fie ea județeană sau regională”, a declarat acesta, pledând pentru un dialog constant între producători, cetățeni și administrație.
În viziunea sa, dezvoltarea turismului trebuie privită strategic, de la turismul ecumenic până la punctele gastronomice și la valorificarea resurselor locale. Mesajul este relevant pentru micile afaceri, în condițiile în care multe dintre ele au produse competitive, dar nu dispun de resursele necesare pentru a ajunge singure la piețe turistice mai largi.
„Rolul turismului în dezvoltarea acestei zone este foarte important”, a spus Trifan, arătând că turismul poate funcționa inclusiv ca o „poartă” către relații economice, investiții și noi oportunități pentru regiune. Din această perspectivă, administrația nu mai este doar un furnizor de infrastructură, ci poate deveni un facilitator al întâlnirii dintre producător și turist.
De la „loc de tranzit” la destinație
Pentru Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est, una dintre provocările regiunii este tocmai transformarea unor zone mai puțin cunoscute în destinații turistice care merită descoperite. În cazul Vasluiului, argumentele sunt numeroase: patrimoniu istoric și religios, podgorii, natură, gastronomie și posibilitatea unor experiențe directe în comunitățile locale.
„În drumul dintre Delta Dunării și Bucovina, trebuie să vedem dacă merită facem un popas în Vaslui. Și, vă spun sincer, merită!”, a afirmat Asandei, enumerând printre argumente monumentele istorice, mănăstirile, Grădina Zoologică de la Bârlad sau podgoriile de la Huși și Averești.
Însă diferența dintre o destinație turistică și un simplu punct de pe hartă poate fi făcută tocmai de experiența oferită turistului. O oprire într-un sat, întâlnirea cu producătorii și posibilitatea de a vedea sau chiar de a realiza un obiect artizanal pot transforma o călătorie într-o experiență memorabilă.
„Când te oprești într-un sat sau un oraș mai mic din Vaslui și găsești acolo câteva echipe de oameni, care fie fac niște produse gastronomice foarte bune, gustoase, naturale, fie îți oferă ție să faci din ceramică, cu mâna ta, o oală pe care să o iei acasă, trăiești un alt sentiment, de apartenență, de implicare”, a explicat directorul general al ADR Nord-Est.
Problema nu este lipsa produselor, ci vizibilitatea lor
Expoziția organizată la Vaslui a scos în evidență o problemă cu care se confruntă multe dintre micile afaceri locale: există produse și antreprenori, însă aceștia nu sunt întotdeauna conectați la fluxurile turistice. Asandei consideră că primul pas este ca acești producători să fie cunoscuți și apoi promovați către publicul turistic.
„Am descoperit o mulțime de oameni care fac lucruri deosebite și despre care nu se prea știe. Iar primul pas este să știm noi, aici, că avem acești oameni. Apoi, prin intermediul jurnaliștilor de turism, facem cunoscuți acești oameni și sunt convins că într-un viitor rezonabil vom deveni o destinație turistică adevărată”, a declarat acesta.
Pentru un antreprenor local, o astfel de promovare poate însemna acces la un client care, în absența turismului, probabil nu ar fi ajuns niciodată la produsul său. Un exemplu este cel al producătorului Fructele lui Sandu, o afacere de familie care lucrează de peste un deceniu cu fructe precum cătina, zmeura, murele și aronia și produce nectaruri presate la rece. Adriana Laura Sandu spune că afacerea funcționează la scară mică, cu o piață concentrată în zona Iașului, însă participarea la evenimente de profil a permis accesul la clienți din întreaga țară.
„Nu avem un magazin online, dar avem clienți din toată țara, care ne-au cunoscut cu ocazia unor evenimente precum această expoziție, și cărora le trimitem produsele noastre prin curier”, a explicat producătoarea.
Gastronomia locală poate deveni produs turistic
Un alt exemplu este MIEZ copt de bun, care a venit la Vaslui cu pâine, plăcinte și produse de patiserie realizate după rețete tradiționale. De la pâine cu maia, secară, mălai, tărâțe sau semințe până la plăcinte cu varză, dovleac și mere, oferta are la bază ceea ce reprezentanta afacerii, Andreea Timofte, numește „rețetele bunicii”, fără amelioratori. Pentru turism, astfel de produse pot avea o valoare care depășește simpla comercializare. Ele devin parte din experiența unei destinații.
Vasile Asandei atrage atenția tocmai asupra acestei diferențe: turistul caută autenticitate, iar atunci când într-o destinație găsește produse locale de calitate, experiența este diferită de cea oferită de produse standardizate.
„Tradițiile locului contează, dar combinate cu produse de calitate, cu atenția pe care trebuie să o oferim turistului, cred că putem fi cuceritori”, a spus directorul ADR Nord-Est.
„O sută de firme mici” pot construi o economie locală
Din perspectiva dezvoltării regionale, miza nu este neapărat apariția unui număr redus de investiții de mari dimensiuni, ci și dezvoltarea unei rețele de mici afaceri capabile să rămână pe piață și să genereze valoare în comunitățile lor.
„Dacă facem niște pași și demonstrăm că aceste mici afaceri devin sustenabile, că folosesc produsele locului, că ajută la menținerea unui mediu curat, că este o economie circulară, atunci s-ar putea să prindem curaj”, a afirmat Vasile Asandei.
Acesta a dat chiar exemplul unei regiuni în care o rețea de afaceri mici poate produce un efect economic important: „Dacă avem o sută de firme mici, dar care fiecare produce ceva de calitate în această comuniune cu natura, succesul nostru s-ar putea să fie mult mai garantat”. Este, de fapt, modelul unui ecosistem economic în care turismul, agricultura, producția alimentară, artizanatul, HoReCa și serviciile se susțin reciproc.
Producătorii locali, parte din produsul turistic
La Vaslui au fost prezenți și producători care arată diversitatea economiei locale. Alexandru Pasaniuc, de la Ferma lui Alex, a venit cu produse lactate realizate din laptele provenit din propria fermă, inclusiv caș copt în zer, mozzarella și „parmezanul de Țibănești”, o brânză maturată realizată după o rețetă proprie inspirată din sudul Italiei. Ferma are aproximativ 40 de vaci, iar produsele sunt comercializate în zona Iașului.
La rândul său, Crama Strunga reprezintă componenta vitivinicolă a acestui potențial. Crama are aproximativ 93 de hectare de vie și produce în jur de 500.000 de litri de vin anual, în principal pentru piața internă. La expoziția de la Vaslui au fost prezentate, între altele, un Merlot și un Chardonnay Barrique, dar și Fetească Neagră Barrique, vin care a obținut medalia de aur la Decanter, în 2025.
Aceste afaceri nu sunt doar furnizori de produse. Integrate într-un traseu turistic, ele pot deveni obiective în sine: o fermă poate fi vizitată, o cramă poate deveni punct de degustare, o brutărie poate deveni parte a unei experiențe gastronomice, iar un atelier meșteșugăresc poate transforma turistul din simplu spectator în participant.
Meșteșugul tradițional, de la produs la experiență
Costi Lungu, meșter popular din Humulești și președintele Asociației Meșterilor Populari din Ținutul Neamț, a venit la eveniment atât pentru promovarea produselor, cât și pentru promovarea unei forme de turism bazate pe experiență. Realizează baltage și toiege ciobănești, în timp ce soția sa confecționează din lut personaje inspirate din poveștile lui Ion Creangă. Familia are trei ateliere în care primește turiști și copii, iar vara organizează tabere dedicate meșteșugurilor populare. Modelul este relevant pentru economia turistică: produsul artizanal este doar o componentă. Valoarea economică poate fi multiplicată prin vizită, demonstrație, atelier, curs sau experiență educațională.
O piață turistică regională încă insuficient exploatată
Ciprian Șlemco, președintele OMD Piatra Neamț și unul dintre cei mai apreciați ghizi de turism din România, a pus accentul pe potențialul de poziționare a Vasluiului în cadrul unei piețe turistice regionale și pe necesitatea ca producătorii să devină mai vizibili pentru operatorii de turism. În opinia sa, apropierea de Republica Moldova oferă o oportunitate suplimentară, iar Vasluiul poate valorifica „gustul autenticului moldovenesc”.
„Este păcat că acești producători pe care îi vedem în expoziția gastronomică și a agențiilor de turism nu sunt vizibili”, a declarat Șlemco, arătând că informația despre producători și oferta locală ajunge cu dificultate la agențiile de incoming și la cei interesați de turism rural sau gastronomic. De aici rezultă una dintre cele mai importante direcții pentru dezvoltarea turistică a regiunii: conectarea producătorului local cu operatorul turistic și, mai departe, cu turistul.
Un model „win-win” pentru regiune
În fond, dezvoltarea turistică a Nord-Estului nu se reduce la promovarea unor obiective și la creșterea numărului de vizitatori. Miza economică este ca o parte cât mai mare din banii cheltuiți de turist să rămână în comunitatea vizitată.
Turistul care doarme într-o pensiune locală, mănâncă produse realizate în regiune, cumpără o sticlă de vin de la o cramă locală, achiziționează un obiect artizanal sau participă la un atelier contribuie direct la susținerea mai multor afaceri. La rândul lor, aceste afaceri contribuie la atractivitatea destinației. Cu cât oferta locală este mai diversă și mai autentică, cu atât zona are mai multe argumente pentru a atrage vizitatori și pentru a-i determina să rămână mai mult timp.
Este relația pe care oficialii și antreprenorii prezenți la Gala Turismului „Descoperă Nord-Est” au descris-o, în esență, ca pe o construcție comună. Administrația poate crea cadrul, infrastructura și instrumentele de promovare, organizațiile de turism pot conecta oferta la piețe și turiști, iar antreprenorii pot transforma resursele locale în produse și experiențe vandabile.
Pentru Vaslui și pentru întreaga regiune Nord-Est, provocarea următoarei etape este ca aceste componente să nu rămână insule separate. Turismul poate deveni o platformă de dezvoltare pentru micile afaceri locale, iar micile afaceri pot deveni una dintre principalele resurse prin care o destinație își construiește identitatea economică și turistică.
Așa cum a sintetizat Vasile Asandei, obiectivul este ca micile afaceri să devină sustenabile și să crească, iar instituțiile de dezvoltare regională să înțeleagă concret de ce au nevoie antreprenorii și cum îi pot sprijini.
Într-un astfel de model, câștigul nu aparține unui singur actor: turistul primește o experiență autentică, antreprenorul câștigă o piață, iar comunitatea câștigă venituri, locuri de muncă și motive pentru ca valoarea economică să rămână în regiune.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment