Vizita la Domeniile Averești și Via Huși, realizată în cadrul unui Press Trip organizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, alături de colegii din Travel Pro, oferă o perspectivă relevantă asupra unei industrii în care agricultura, producția alimentară, turismul și economia locală se pot întâlni într-un model de business cu potențial de creștere: enoturismul sau turismul viticol.
Pentru județul Vaslui, dezvoltarea turismului viticol poate însemna mai mult decât promovarea unor vinuri. Poate deveni o modalitate de a transforma un produs local într-o experiență turistică, de a crește durata vizitei în regiune și de a crea oportunități pentru hoteluri, restaurante, producători locali, artizani și operatori de servicii.
De la investiția în vie la un business de peste 70 de milioane de euro
La Averești, dimensiunea investiției este primul argument care arată că vinul poate reprezenta un business cu o componentă turistică importantă. Constantin Duluțe, proprietarul Domeniilor Averești și al Via Huși, povestește că intrarea sa în sectorul viticol a pornit de la ideea unei investiții de aproximativ 200 de hectare, doar că lucrurile au evoluat… diferit.
„Am venit cu gândul să fac 200 de hectare, am preluat societatea în 2007, de atunci am replantat 650 de hectare de vie și am făcut o investiție nouă de prelucrare a strugurilor, cea mai modernă din Europa de Est”, a declarat antreprenorul într-o discuție purtată cu jurnaliștii, în gazduirea noului și elegantului salon de primire a oaspeților de la Conacul Averești.
Datele publice despre Domeniile Averești indică în prezent o suprafață viticolă de aproximativ 650 de hectare și o producție anuală de circa 5 milioane de litri. Crama are o istorie care începe în 1874, ceea ce adaugă investiției moderne și o importantă componentă de patrimoniu.
Pentru Constantin Duluțe, investiția în tehnologie și capitalizarea businessului au fost esențiale.
„Am folosit bani europeni, o sumă destul de importantă, fără bani europeni nu cred că făceam pentru că nu ar fi rentat. Acum suntem o firmă capitalizată și cu credite bancare și fonduri europene am reușit să închidem un business de peste 70 de milioane de euro”, explică acesta.
Dimensiunea afacerii este susținută de volumele de producție: „Anual, producem cinci milioane de litri de vin și opt milioane de kilograme de struguri”.
Soiurile autohtone, avantaj competitiv pentru regiune
Unul dintre cele mai interesante elemente pentru dezvoltarea turismului viticol este faptul că investiția nu se bazează exclusiv pe soiurile internaționale, ci pune accent și valorifică soiurile care pot deveni parte din identitatea turistică a zonei.
„Când am venit aici, ne-am dorit să facem ceva care să ne facă cei mai mari din România și am găsit Busuioaca de Bohotin. Suntem cu suprafața cea mai mare de Busuioacă de Bohotin cultivată în România, 225 de hectare din 800 în total. Lângă Busuioaca de Bohotin, bineînțeles Zghihara de Huși, care numai aici se cultivă”, spune Constantin Duluțe.
Strategia este una echilibrată: „Avem 50 la sută soiuri autohtone, 50 la sută soiuri internaționale. Avem Sauvignon, Chardonnay, soiuri internaționale, dar și soiurile noastre, Feteasca, Zghihara, Busuioaca, Tămâioasa Românească”.
Din perspectivă turistică, aceste soiuri pot funcționa ca un produs-ancoră al destinației. Un turist nu vine doar pentru o degustare generică, ci pentru a descoperi un vin care are legătură cu locul, cu istoria și cu specificul agricol al zonei. Iar argumentul climatic este unul pe care producătorul îl consideră esențial.
„Avereștiul este la o altitudine de 380 de metri, avem niște nopți răcoroase, cu zile însorite și nu se arde aciditatea și se păstrează aromele, de aceea vinul este foarte aromat în zona noastră. Iar ca potențial pentru vinurile spumante, suntem printre cele mai bune podgorii din România”, explică gazda.
Enoturismul intră în strategia de dezvoltare
Poate cea mai importantă informație pentru industria turistică este că investiția de la Averești nu se oprește la producția de vin.
„Avem un proiect prin care să investim și în enoturism, modernizăm acum pivnița, care este cea mai mare din zona Moldova, are 120 de metri în adâncime, o vom termina anul viitor și este impresionantă”, a explicat proprietarul Domeniilor Averești.
Planul este conceput ca un circuit care să lege mai multe puncte de interes.
„După ce vom termina, încercăm să realizăm un circuit pivnița Averești, conacul Averești și închidere la Huși, unde avem aproape opt hectare de pivniță sub pământ”.
Un asemenea traseu schimbă perspectiva asupra unei crame. Pivnița, conacul, colecția de vinuri, tehnologia de producție și podgoria pot deveni elemente ale aceluiași produs turistic. Mai mult, la Huși există și o colecție de aproximativ 120.000 de sticle, potrivit declarației lui Duluțe, cu vinuri începând din 1965 și provenind din mai multe podgorii din țară și din străinătate.
Constantin Duluțe: de la agricultura de mari dimensiuni la industria vinului
Constantin Duluțe (67 ani, născut la Cotnari, jud.Iași) este un antreprenor cunoscut în special pentru investițiile sale în agricultură. Este absolvent al Facultății de Agronomie din Iași, iar înainte de intrarea în antreprenoriat a ocupat funcții de conducere în sectorul agricol.
În anul 2000, a intrat în afaceri, iar ulterior a dezvoltat businessul agricol din Insula Mare a Brăilei. Un moment important în parcursul său antreprenorial a fost vânzarea Agricost către compania Al Dahra, tranzacție prezentată în presa economică la aproximativ 200 de milioane de euro.
În industria vinului, strategia sa a fost să dezvolte simultan producția de la Averești și să readucă în circuitul economic infrastructura viticolă de la Huși. În 2020, Duluțe a achiziționat fostul combinat de vinificație de la Huși, cu planul de a investi în reconversia plantațiilor și modernizarea tehnologiei.
Via Huși: vinul spumant ca produs cu valoare adăugată
La câțiva kilometri distanță, la Via Huși, investiția se concentrează puternic pe segmentul vinurilor spumante. Oenologul Gabriel Stoica explică faptul că activitatea continuă pe tot parcursul anului, cu excepția perioadei de vinificație propriu-zisă, iar crama dispune de două tehnologii pentru producerea spumantelor.
„Avem două linii tehnologice mari pentru producerea vinurilor spumante, prin metoda Charmat sau fermentare în rezervoare închise, sub presiune, sau metoda tradițională, clasică, metoda Champenoise, cu fermentare la sticlă”, spune Gabriel Stoica.
Capacitățile tehnologice sunt semnificative. „Pentru fermentarea în cisterne, avem o capacitate de 2,2 milioane litri”, iar pentru vinurile produse prin metoda tradițională, „acum în hrubele subterane avem 365 de mii de sticle de vin, metodă tradițională”.
Mai important pentru logica de business, Via Huși nu funcționează izolat, ci face parte dintr-un ecosistem de producție. „Suntem prezenți cu ceva vinuri în piață, producem inclusiv pentru colegii de la Averești, gamele pe care ei le-au creat, noi facem fermentarea secundară și îmbutelierea cu brandurile lor”, explică oenologul.
De la produs la experiență turistică
În acest punct, apare oportunitatea pentru enoturism. O cramă modernă poate fi simultan fabrică, brand, obiectiv turistic și punct de distribuție. Vizitatorul poate vedea viile, poate înțelege procesul de producție, poate coborî în pivnițele istorice și poate degusta vinurile în contextul în care acestea sunt produse.
Pentru Vaslui, miza este cu atât mai importantă cu cât documentele de planificare regională identifică nevoia de a dezvolta turismul netradițional și de a pune mai bine în valoare resursele județului. Or, vinul poate fi un astfel de produs. Nu doar prin degustare, ci prin conectarea lui cu gastronomia locală, pensiunile, patrimoniul cultural, mănăstirile, meșteșugurile și peisajul rural.
O oportunitate pentru mai multe businessuri locale
Pentru mediul de afaceri, dezvoltarea enoturismului are o consecință importantă: valoarea economică nu rămâne exclusiv la cramă. Un turist care vine pentru o degustare are nevoie de transport, cazare, masă și alte experiențe. Poate cumpăra produse locale, poate vizita obiective culturale și poate continua traseul către alte destinații din regiune.
Astfel, un circuit viticol bine construit poate genera venituri indirecte pentru mai multe categorii de antreprenori. În cazul Vasluiului, există deja premisele unei astfel de rețele: tradiția viticolă a Hușilor (atestată încă din anul 1415!), Domeniile Averești, Via Huși, Muzeul Viticol, patrimoniul religios și cultural și gastronomia locală.
De asemenea, un circuit viticol din Vaslui poate fi conectat și la alte destinații din această zonă turistică a țării, construind trasee turistice mai lungi, care să lege cramele din sudul regiunii de Iași, Bucovina sau alte puncte de interes din Nord-Est.
Exportul și turismul pot susține aceeași poveste de brand
Domeniile Averești vând majoritar pe piața internă, însă vinurile ajung și în peste 25 de state, potrivit lui Constantin Duluțe.
„Este important să mărim cantitatea de vin vândută pe piețele externe”, spune antreprenorul.
În acest context, enoturismul poate avea și o funcție de marketing. Turistul care vizitează o cramă devine, potențial, un ambasador al brandului. Experiența directă cu locul de origine al vinului poate contribui la diferențierea produsului într-o piață internațională în care soiurile autohtone românești pot reprezenta un argument de identitate.
Huși și Averești – începutul unui posibil circuit economic și turistic
Vizita în cele două crame arată că infrastructura pentru construirea unei astfel de povești există deja într-o măsură importantă. La Averești se află podgoria de mari dimensiuni, conacul, pivnițele istorice și planul de dezvoltare a enoturismului. La Huși există infrastructură modernă de producție, hrube subterane și experiența specializată în producerea vinurilor spumante. Gabriel Stoica vorbește deja despre o perspectivă de creștere a producției, inclusiv obiectivul de a ajunge la „șase milioane de sticle de vin liniștit”.
Pentru județul Vaslui, următorul pas poate fi transformarea acestor investiții individuale într-un produs turistic integrat, în care vinul să fie punctul de plecare, nu punctul final. Există deja viile, vinul, tehnologia, patrimoniul și investițiile.
Provocarea este ca toate acestea să fie puse într-un traseu turistic coerent și vandabil. Într-un județ în care documentele regionale indică un potențial turistic insuficient valorificat, investițiile private în viticultură pot deveni astfel mai mult decât afaceri agricole sau alimentare.
Pot funcționa ca infrastructură pentru o nouă economie locală a experiențelor, în care producătorul de vin, antreprenorul din HoReCa, proprietarul unei pensiuni, producătorul de gastronomie locală și operatorul turistic au de câștigat din aceeași destinație.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment