Într-un climat economic în care diferențierea nu mai este dată doar de infrastructură sau capital financiar, județul Botoșani oferă un studiu de caz relevant despre cum identitatea culturală, patrimoniul și investițiile publice pot funcționa ca motoare de dezvoltare locală. De la meșteșuguri tradiționale transformate în brand personal, la patrimoniu religios cu valoare istorică majoră și până la proiecte de agrement realizate cu fonduri europene, Botoșaniul își construiește un profil care îmbină tradiția cu strategia și cultura cu economia.
Tradiția rurală reinterpretată ca formă de antreprenoriat cultural
Constantin Ciubotarița este unul dintre cei mai renumiți meșteri populari de prin partea Botoșanilor. La bază este tâmplar, cu timpul a devenit cojocar, artizan popular, dar pentru sufletul său cochetează și cu muzica.
„De la muzică omul s-a deșteptat. Eu când sunt supărat cânt toată ziua”, spune el.
De la șase ani cântă la muzicuță, stăpânește divin și fluierul mirotic, iar de curând, la cei 66 de ani ai săi, a deprins și tainele viorii, inspirat de un copil pe care l-a văzut „cum învârtește vioara”. Badea Costică, așa cum îi spun toți, călătorește mult prin țară. Este nelipsit de la târguri și festivaluri de folcor, unde își expune obiectele confecționate din lână ori din piele. Cea mai populară acum este cușma dacică din astrahan, o reinterpretare proprie a căciulii de tarabostes pe care și el o poartă cu patos.
De altfel, Badea Costică se descrie pe sine drept un „dac liber”. Acesta este modul lui de a se conecta profund cu tradițiile românești ancestrale și de a da viață, prin personajul său, legendelor românești și frumoaselor povești populare ale Moldovei, în stilul lui Ion Creangă.
„Am avut la un moment dat o idee să fac ceva pentru satul acesta, dar nu știam cum. Într-o zi mi-a venit ideea să mă intitulez Badea Costică de la Joldești, Vorona, Botoșani. Am făcut asta din mai multe motive: să îl promovez pe Eminescu, să îmi promovez satul, comuna și județul Botoșani și, în cele din urmă, pe mine (n.red – ca meșter popular). Cineva mi-a propus la un moment dat să scrie o carte despre mine, am râs și i-am spus că trebuie să stăm de vorbă un an ca să poată scrie despre mine”, mărturisește simpaticul Badea Costică.
Patrimoniul religios ca infrastructură culturală a comunității
De 10 ani, pe lista monumentelor istorice din județul Botoșani apare și Mănăstirea Vorona, un așezământ ortodox de maici situat la marginea satului omonim. Mănăstirea poartă hramul Nașterea Maicii Domnului, iar ctitoria datează de la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare, când o mână de călugări răsăriteni au pus aici bazele schitului Sihăstria din Poaiana Voronei.
„Ceea ce ne arată că este stil rusesc sunt turlele, care sunt în formă de bulbi de ceapă. Ei au construit aici la început o mică bisericuță de lemn, care, cu timpul, fiind din bârne, s-a deteriorat, însă ca dovadă avem sfânta masă din sfântul altar care se păstrează în foișor, alături de biserica Nașterea Maicii Domnului. Prima biserică ridicată după cea din lemn este Adormirea Maicii Domnului, începută în 1693, dar fiind în timpul domnitorilor fanarioți, s-a terminat în 1803, cu ctitori de peste Prut. A doua biserică a fost ridicată în 1835 în timpul starețului Rafailă, cu ajutorul boierilor înstăriți de prin împrejurimi. Mai avem și cea de-a treia biserică, ce poartă hramul Sf. Ierarh Nicolae, ridicată în 1836. Mulți ne întreabă de ce avem trei biserici. Pentru că din 1503 de când s-a înființat și până în 1959 când mănăstirea a fost desființată au fost perioade cu 200 de călugări”, explică maica Firmiriana Cojocaru, în calitate de ghid.
Pe timpul Primului Război Mondial se spune că aici s-au refugiat mulți dintre cei care fugeau din calea ororilor și care au fost găzduiți în chiliile călugărilor. Din veșmintele lor modeste și întunecate, sfinții părinți au ajutat inclusiv la alfabetizarea celor care le treceau pragul în acele vremuri de restriște.
Din Epoca Modernă până în cea Contemporană, în biblioteca Mănăstirii Vorona s-a păstrat un important fond de carte eclesiastică, din care și astăzi dăinuie volume de o valoare culturală deosebită, obiecte de patrimoniu ale județului Botoșani.
„Nicolae Iorga când a cercetat biblioteca mănăstirii spune că a găsit vreo 400 de cărți în chirilică, de valoare deosebită, plus vreo 41 de manuscrise”, adaugă maica Firmiriana.
Un aspect inedit ale Mănăstirii Vorona este că aici și-a făcut ucenicia fostul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Teoctist.
„Mănăstirea a fost rectitorită de Sfântul Patriarh Teoctist. Dacă el din această zonă se trage, bineînțeles că a făcut și ucenicia la această mănăstire, iar când a ajuns Mitropolit al Iașilor a ajutat foarte mult la ridicarea noilor clădiri din incinta mănăstirii. A făcut acest gest în amintirea faptului că aici a fost primit, părinții l-au ajutat și s-a dus mai departe până a ajuns pe Scaunul Moldovei și la școli mai înalte”, susține maica Firmiriana Cojocaru.
Maicile care trăiesc în așezământul monahal de la Vorona îngrijesc și ele cu multă dăruire fondul de carte primit moștenire de la vechii călugări, ducând astfel mai departe un tezaur cultural de excepție al Moldovei. În total, aici se află peste 4.000 de cărți, adunate de la diferite parohii. Dintre volume, circa 2.000 sunt trecute deja în patrimoniul național. Cea mai veche carte este din 1616, un Liturghier tipărit la Sfântul Mormânt, susțin măicuțele.
Agrementul modern, vector economic regional
Fondurile europene au contribuit, în județul Botoșani, la înființarea celui mai mare aqua park din regiunea de nord-est a României, Cornișa Aqua Park & Sports, deschis pe toată durata anului, indiferent de vreme, grație facilităților inteligent gândite. Parcul Regional de Agrement Turistic și Sportiv Cornișa, se întinde, în total pe 48 de ha și este amplasat la ieșirea din Botoșani către Suceava.
„Acest complex este administrat de către Primăria Municipiului Botoșani și oferă un bazin interior, destul de generos, cu o lungime de 1,35 m. Mai avem un bazin mic, de copii, la interior, zonă de spa, cu patru saune, un bazin de hidromasaj, precum și două tobogane acvatice inerioare. Toate acestea sunt deschise de la 1 ianuarie până la 31 decembrie, zi de zi. La exterior, avem un bazin cu funcție dublă, atât pentru sărituri de la trambulină, cât și pentru înot. Pe timp de vară, găsim afară o zonă cu tobogane ceva mai pline de adrenalină pentru diferite vârste, începând de la copii și până la adulți care vor senzații tari și încă o zonă de plajă cu bazin pentru copii”, enumeră Eugen Cristian Țurcanu, director în cadrul Direcției pentru Sport și Agrement Botoșani.
Tot la interior, complexul acvatic din Botoșani dispune și de un bazin contracurent, pentru înotătorii experimentați, dar are și un patinoar acoperit – singurul de acest gen din zona Moldovei, unde se poate practica și antrenantul sport de iarnă numit curling.
Pentru activitățile în aer liber, complexul Cornișa Aqua Park & Sports are și un râu destinat activităților de rafting și întrecerilor de caic, unic în Europa de sud-est. În plus, nu lipsesc terenurile de joacă generoase ca spațiu, un skate park, unde din nou copiii și adolescenții pot experimenta senzațiile tale, dar și șase terenuri de sport dintre care două pot fi utilizate și pe vreme nefavorabilă, fiind acoperite cu baloane presostatice.
Tarifele pentru diferitele facilități oferite de complexul de agrement pornesc de la 44 de lei și nu depășesc 167 de lei, prețuri la care se pot adăuga unele costuri, în funcție de extrafacilitățile pe care și le dorește fiecare.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment