Conducerea Alianței pentru Turism, analize despre cum poate fi reformat turismul în țara noastră  

Alianța pentru Turism

Luni, 31 ianuarie, a avut loc la Brașov, în format hibrid, Adunarea Generală a Alianței pentru Turism, în cadrul căreia, alături de membri APT, au participat cu discursuri active și înalte oficialități din Guvernul României, precum premierul Nicolae Ciucă, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin Cadariu, precum și Alin Chitu, secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanțe. Programul a inclus o dezbatere deschisă cu tema „OMD – o placă turnată a reformei în turismul românesc”, în cadrul căreia a fost dezbătută viziunea României privind promovarea în exterior și instrumentele necesare pentru implementare, precum și necesitatea operaționalizării Organizațiilor de Management al Destinației la nivel local, regional și național.

Mesajul principal reieșit în urma evenimentului este că acest sector s-a unit în contextul pandemiei, dar rămâne unit pe termen lung într-o misiune comună, aceea de a construi și implementa planul de reformare a turismului în România. Obiectivul este acela de a uniformiza și eficientiza parteneriatul public-privat pentru a dezvolta un cadru legislativ optim și propice dezvoltării acestui sector esențial pentru economia României, care să pună România pe harta destinațiilor reper la nivel european. Pentru a ieși din situația actuală, un prim pas esențial este implementarea OMD-ului național.

În cadrul evenimentului, Nicolae Ciucă a întărit ideea că industria turismului este un sector esențial nu doar pentru economia României, ci și pentru imaginea noastră ca țară, fiind o prioritate și pentru administrație. A menționat de asemenea că OMD urile reprezintă un jalon asumat în PNRR, de atins până la finalul lunii septembrie, un moment până la care se va defini modelul solid de guvernanță pe care România îl va adopta pentru dezvoltarea turismului. Până la finalul lui 2023, obiectivul este de a înființa 8 OMD-uri care în 2 ani să genereze, în regiunile în care acestea activează, o creștere de 20% a numărului de turiști străini față de 2019, aceasta creștere fiind o țintă asumată tot în PNNR. În încheiere a adăugat că este nevoie de ambiție națională pentru a îndeplini angajamentele luate. Există potențial, există resurse, e doar o chestiune de organizare, muncă, adaptare la standarde și dorință de a reforma. Totodată, a menționat că în privința restricțiilor, guvernul s-a străduit ca restricțiile să permită desfășurarea activității în acest domeniu, fără impunerea unor măsuri extreme.

„Este foarte încurajator să vedem că suntem tot mai uniți, spiritul APT este absolut fantastic, iar asta se vede din rezultatele celor aproape doi ani de acțiuni susținute și dialoguri eficiente cu autoritățile. Luna ianuarie a însemnat un maraton de întâlniri și dialoguri care ne[1]au demonstrat că se dorește evoluția și că susținerea industriei nu mai este doar declarativă, ci și realitate. Am fost martorii unei foarte bune mobilizări și a reacțiilor pro-active din partea autorităților, ceea ce ne dă încrederea că industria turismului nu mai este inclusă la capitolul și altele. Sunt recunoscător tuturor celor care implică resurse de timp zi de zi pentru a transforma proiectele propuse în realitate și simt că va urma o perioadă extrem de propice pentru dezvoltarea sectorului”, a declarat Daniel Mischie, Președinte APT.

Necesitatea Organizațiilor pentru Managementul Destinației

Unul dintre subiectele abordate în cadrul Adunării Generale a Alianței pentru Turism face referire la nevoia de a avea parteneriat public – privat dinamic, echitabil și flexibil, la nivel local, regional și național pentru coordonarea și implementarea strategică a managementului destinațiilor de turism. Mai exact, se solicită să existe coerență în ceea ce privește conceptul, modul de înființare, constituire și funcționare a Organizațiilor de Management a Destinațiilor, al căror rol esențial este de a dezvolta, reprezenta și coordona destinațiile turistice, pentru creșterea competitivității sectorului turistic românesc și promovarea transformării socio-economice durabile în zonele rurale. În prezent, există 14 structuri public[1]private care asigură managementul destinației în cele mai dinamice regiuni turistice, încă din 2003, însă au fost constituite în baza legislației de atunci. Un alt obiectiv este să le introducem și pe acestea pe circuitul OMD-urilor recunoscute.

OMD asigură prin mecanisme financiare proprii (”City tax” și taxa de stațiune, după caz; Taxa de dezvoltare și promovare; cotizația de membru; donații, sponsorizări, activități comerciale și alte fonduri publice la nivel local și național, fondurile structurale europene, cât și alte fonduri nerambursabile) și personal angajat, specializat, gestionarea coordonată a elementelor ce alcătuiesc o destinație turistică, cum ar fi atracții, servicii suport, accesibilitate, marketing.

În cadrul Adunării Generale a Alianței pentru Turism s-au propus următoarele Tipuri de Organizații de Management a Destinațiilor:

  • organizația de management al destinației locale este cea care activează la nivel local, pe raza administrativă a una sau mai multe UAT-uri;
  • organizația de management al destinației regionale este cea care activează la nivelul mai multor județe și are în asociere cel puțin două Consilii Județene și/sau OMD-uri județene;
  • organizația de management al destinației România este cea care activează la nivel național și are în componență ministerul de resort, federațiile sau asociațiile reprezentative de nivel național și OMD-urile regionale.

„Deși lansată într-o vreme de criză fără precedent, Alianța pentru Turism ne-a demonstrat că uniți suntem o forță care poate genera evoluție accelerată și că împreună putem pune umărul la construirea unei imagini pozitive a turismului românesc și la crearea printr-un dialog permanent cu autoritățile, a unui cadru legislativ optim pentru dezvoltarea acestui sector esențial pentru economia României. Spunea cineva că frica ne-a adus inițial împreună, în urmă cu doi ani. Eu spun că valorile comune, încrederea și dorința de a reconstrui acest domeniu pe toate planurile, educație, forța de munca, calitate a serviciilor, promovare, investiții și legislație, ne va ține împreună mult timp de aici înainte. Pentru a ieși din situația actuală OMD-ul național este esențial, iar faptul că ministrul economiei a menționat necesitatea ne dă încrederea că se va și întâmpla, a declarat Dragoș Anastasiu, președinte de onoare și purtător de cuvânt APT.

Compensații si restricții pentru industria turismului

Un alt subiect esențial adresat face referire la compensațiile și restricțiile în contextul pandemiei, mai exact la necesitatea continuării schemelor de ajutor de stat privind oferirea unor granturi în vederea acoperirii parțiale a pierderilor întreprinderilor din domeniul turismului (structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism), a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID 19.

În contextul pandemiei COVID 19 și a restricțiilor impuse de starea de urgență și starea de alertă, industria turistică (structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism) este printre cele mai afectate ramuri ale economiei naționale, dat fiind faptul că HoReCa este un sector strategic important pentru România, contribuind într-un an cu activitate normală la 5,07% în formarea PIB, antrenând efecte puternice și în alte sectoare conexe (turism, produse din carne, băuturi, tutun).

Ca urmare a restricțiilor impuse, extrem de multe unități din industria turistică au fost nevoie să facă disponibilizări majore, să își suspende activitatea sau chiar să intre în insolvență.

Câteva statistici:

HoReCa este cel mai afectat sector din economia românească din cauza pandemiei în 2020, avem cifre oficiale: -44% venituri/- 79% profit/-17% valoarea contabilă active fixe (deci nu au fost posibile investițiile).

53% din companiile din HoReCa au risc mediu și mare de insolvență (calcul estimare model Altman Z-score), mult peste media națională (38%). Afacerile din HoReCa sunt vlăguite după 2020, creșterea din 2021 nu a fost suficientă pentru întărirea companiilor la nivelul precedent pandemiei, dacă nu sunt sprijinite și acționarii îți pierd interesul, iar costurile fiscale pentru stat (taxe pierdute) sunt mult mai mari decât efortul pentru susținerea schemei de sprijin.

Numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică a scăzut la jumătate în perioada ianuarie-septembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, iar înnoptările turiștilor străini au scăzut cu aproape 80%, conform INS. Toată această situație a contribuit la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 80% în 2020 față de anul 2019, iar circa 40% dintre operatori au fost nevoiți să își suspende activitatea, conform HORA.

ANAT estimează o scădere a volumului de afaceri al agențiilor de turism cu 60% în anul 2020 comparativ cu anul precedent și, pe baza informațiilor oferite de Asociația Internațională de Transport Aerian – IATA, speră la o revenire la volumele din anul 2019 abia în perioada 2023-2024.

Astfel, pentru anul 2021 și 2022, se propun următoarele măsuri de sprijin esențiale:

  1. Măsura Horeca 20% – despăgubiri în formula 20% din diferența cifrei de afaceri, pe 2021 comparativ cu 2019. Bugetul propus pentru 2021 este de 280 milioane de euro.
  2. Finalizare plată M2.
  3. Compensarea taxelor datorate cu cele de recuperat de la stat. Cont de compensare.
  4. Anularea impozitului specific pentru contribuabilii din domeniul HoReCa, pe tot anul 2022 potrivit legii 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

Restricțiile privind funcționarea unităților de alimentație publică și respectiv circulația turistică

Este deja bine cunoscut faptul că pandemia și-a pus amprenta la un nivel foarte ridicat și asupra circulației turistice și a modului de funcționare a unităților de alimentație publică.

În cadrul discuției, ministrul economiei a menționat că reluarea activității economice la capacitate maximă este esențială și că susține demersul pentru industria turismului, cu mesajul că între martie și aprilie putem vorbi despre ridicarea restricțiilor.

Poziția Alianței Pentru Turism privind criza forței de muncă

Al treilea subiect abordat în cadrul Adunării Generale APT face referire la criza forței de muncă din industria ospitalității, criză înregistrată și înainte de pandemie, dar accentuată de criza sanitară și de măsurile impuse de autorități.

Astfel, industria ospitalității înregistrează un deficit mare al forței de muncă, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

În ceea ce privește deficitul cantitativ, în perioada de pandemie (cca 2 ani) industria ospitalității a pierdut cca 30% din forța de muncă direct implicată în sector, ceea ce se traduce în aproximativ 60.000 persoane care au migrat spre alte domenii mai stabile în această perioadă.

Din punct de vedere calitativ, în acest moment nu există nici o formă de motivare a educației în turism, nu există programe de pregătire adecvată, iar companiile nu sunt incentivate să trimită angajații la studii.

În acest context, industria propune un set de 6 soluții:

  • grăbirea procesului de aducere a forței prin mărirea personalului din cadrul IGI și ambasade
  • reglementarea bacșișului ca o formă de stimulare – se propune formă legislativă conform căreia bacșișul poate fi inclus în bonul emis pentru bunurile livrate/serviciile prestate sau să fie evidențiat pe un bon fiscal separat. În plus, veniturile obținute în urma bacșișului vor fi impozitate cu 10% ca venituri din alte surse și nu se va considera venit de natură salarială.
  • acordarea de facilități fiscale
  • identificarea unei forme de a sprijini sezonierii pentru a îi atrage în industrie, ca de exemplu Se acordarea de stimulente de natură fiscală și anume plata taxelor de 41,5% pentru o perioadă de timp angajaților sezonieri care stau minim o perioadă de timp.
  • sprijin pentru programe educaționale pentru a crește calitatea serviciilor, prin intensificarea procesului de educație a adulților, prin acordarea de stimulente pentru cei care fac cursuri (angajat, prin deducerea din salariu sau operator, prin deduceri fiscale) și identificarea de surse din fonduri europene sau din bugetul de stat, care sa susțină acest demers prin care sa se acorde un procent de 50% din sumele alocate de către operator sau direct de către angajat pentru cursuri de specialitate in turism.
  • scoaterea mesei și a cazării asigurate angajaților de sub incidența veniturilor salariale.

Cu prilejul Adunării Generale a APT s-a făcut și predarea mandatului președinției rotative a Alianței Pentru Turism de la Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) către Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), cu scopul de a consolida funcționarea și reprezentativitatea alianței în acest al doilea an de activitate.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției, companiei sau agenției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația BizPLUS.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe bizplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*