Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, a luat mai multe decizii.
Acestea sunt:
Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației s-a redus ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69 la sută în decembrie, de la 9,88 la sută în septembrie, în condițiile în care scăderile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili și LFO, au fost în mare parte contrabalansate de evoluția ascendentă a ratei anuale a inflației de bază.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se mărească pe parcursul trimestrului IV 2025, urcând în decembrie la 8,5 la sută, de la 8,1 la sută în septembrie. Ascensiunea reflectă influențele persistente venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, alături de cele decurgând din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat în decembrie 2025 la 8,6 la sută, nivel similar celui din septembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC s‑a mărit la 7,3 la sută în decembrie 2025, de la 6,1 la sută în septembrie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 6,8 la sută în decembrie 2025, de la 5,9 la sută în septembrie 2025.
Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,7 la sută în trimestrul III 2025, de la 0,3 la sută în trimestrul II, în principal cu aportul formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală a urcat semnificativ în teritoriul pozitiv, de la valoarea marginal negativă la care a coborât în trimestrul precedent. Totodată, consumul privat și-a accelerat întrucâtva creșterea în termeni anuali, iar evoluția exportului net a redevenit expansionistă în trimestrul III 2025, în condițiile în care variația anuală în ascensiune a volumului exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o consistent pe cea a volumului importurilor, care și-a prelungit scăderea. Drept consecință, deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali în trimestrul III 2025, iar deficitul de cont curent a continuat să se reducă în raport cu perioada similară a anului precedent, deși într-un ritm încetinit față de trimestrul II, atribuibil deteriorării balanței veniturilor primare.
Cele mai recente date și analize indică o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2025, în linie cu previziunile precedente, asociată cu o creștere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producția industrială a suferit din nou o contracție în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții s-a menținut pe palierul de două cifre în luna octombrie, reducându-se doar ușor față de trimestrul III. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a conservat ecartul pozitiv față de cea a importurilor în octombrie-noiembrie 2025, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea față de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat și mai mult contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor față de perioada similară a anului precedent, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în lunile septembrie și octombrie 2025, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului octombrie-noiembrie, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,1 la sută în trimestrul III 2025. Potrivit sondajelor de specialitate aferente trimestrului IV 2025 intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menținut la nivelul în descreștere pronunțată din trimestrul anterior, rămânând ușor peste media istorică, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a restrâns, anulându-și creșterea moderată consemnată în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a temperat scăderea în octombrie-noiembrie în raport cu trimestrul anterior, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie și-a reaccelerat creșterea în termeni anuali.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă gradual în lunile noiembrie și decembrie 2025, rămânând la finele anului peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea, atingând valori minime ale ultimelor 13-14 luni. Cursul de schimb leu/euro a manifestat o tendință ascendentă de la mijlocul lunii noiembrie și și-a mărit întrucâtva fluctuațiile în decembrie 2025, în contextul modificărilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea integrală a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective și a altor măsuri destinate consolidării bugetare. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în decembrie, recuperând în mare pierderea de valoare din primele două luni ale trimestrului IV 2025, în condițiile deprecierii consemnate de moneda americană pe piețele financiare internaționale în ultima lună a anului 2025.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în primele două luni ale trimestrului IV 2025, dar sensibil mai lent decât în trimestrul precedent, coborând la 6,8 la sută în noiembrie, de la 7,5 la sută în septembrie, în condițiile în care variația componentei în lei și-a temperat vizibil scăderea, cu precădere pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, iar cea a creditului în valută și-a încetinit doar ușor ascensiunea. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 68,7 la sută în noiembrie 2025, de la 69,1 la sută în septembrie.
Actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026, pe fondul influențelor decurgând din evoluția cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și din efecte de bază, suprapuse efectelor directe tranzitorii peste așteptări generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent.
Totodată, corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, îndeosebi din partea cererii agregate, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent.
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 29 ianuarie 2026, la ora 15:00.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 17 februarie 2026.
Be the first to comment