Ministerul Finanțelor anunță rezultatele la zi ale procesului de corecție și stabilizare macroeconomică, confirmate atât de evoluțiile economiei reale, cât și de execuția bugetară din primul trimestru al anului 2026.
Astfel, datele arată că România începe să intre într-o fază echilibrată de ajustare, după deteriorările acumulate în perioada 2024–2025, cu progrese vizibile în reducerea deficitului, stabilizarea dezechilibrelor externe și revenirea încrederii investitorilor.
Dezechilibrele externe se stabilizează treptat
Analiza evoluțiilor din 2025 indicã o schimbare importantã de tendințã în ceea ce privește echilibrul extern al economiei. Deficitul de cont curent — un indicator esențial, care aratã diferența dintre cât produce și cât consumã economia — a continuat sã creascã, însã într-un ritm semnificativ mai redus. Dacã în anul 2024 acesta a crescut cu 34,4%, în 2025 majorarea s-a limitat la doar 3,4%, semnalând o temperare clarã a dezechilibrelor.
În paralel, deficitul comercial de bunuri (diferența dintre importuri și exporturi) a început sã se corecteze ușor, înregistrând o scãdere de 1,4% în 2025, dupã o deteriorare de aproape 14% în anul precedent. Aceastã evoluție marcheazã primele semne de reechilibrare, dupã o perioadã în care importurile au crescut mult mai rapid decât exporturile.
Aceste corecții sunt direct corelate cu procesul de consolidare fiscal-bugetarã și de moderarea gradualã a consumului intern. În anii anteriori, deficitele bugetare ridicate au alimentat puternic cererea, ceea ce a dus la creșterea importurilor și la accentuarea dezechilibrelor externe. Pe mãsurã ce politica fiscalã devine mai prudentã, presiunile asupra consumului și importurilor se reduc.
Revin investițiile străine directe
Un semnal important al îmbunãtãțirii percepției economiei românești este revenirea investițiilor strãine directe. Dupã scãderi succesive de aproximativ 36% în 2023 și 17% în 2024, fluxurile de investiții au crescut cu peste 45% în 2025, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde euro. Aceastã evoluție reflectã încrederea crescutã a investitorilor în direcția de stabilizare macroeconomicã, susținutã de consolidarea fiscalã, reducerea riscurilor privind sustenabilitatea deficitului și menținerea investițiilor publice și europene la un nivel ridicat.
În ansamblu, indicatorii-cheie ai echilibrului extern — deficitul de cont curent, deficitul comercial și nivelul investițiilor strãine — indicã o economie care începe sã consume mai aproape de cât produce, sã depindã mai puțin de finanțarea externã și sã recâștige încrederea investitorilor internaționali.
Aceastã ajustare are loc fãrã o comprimare severã a economiei și fãrã oprirea investițiilor. Modelul de creștere se mutã gradual de la consum alimentat de deficit cãtre investiții, producție și absorbția fondurilor europene — o schimbare esențialã pentru o corecție sustenabilã.
Corecția cheltuielilor publice și reforma statului
După o perioadã îndelungatã în care cheltuielile permanente ale statului au crescut accelerat, anul 2026 marcheazã un moment de inflexiune. Pentru prima datã, se înregistreazã o corecție nominalã a cheltuielilor de personal și o stabilizare a ritmului de creștere a cheltuielilor rigide ale statului.
Aceastã ajustare este necesarã pentru refacerea echilibrelor bugetare, reducerea presiunii asupra deficitului și utilizarea mai responsabilã a resurselor publice. Reforma administrației publice rãmâne o prioritate, cu obiectivul de a construi un stat mai eficient, mai suplu și mai capabil sã ofere servicii publice de calitate.
România a funcționat mai mulți ani pe un model nesustenabil, caracterizat prin creșterea rapidã a cheltuielilor permanente, deficite în expansiune și împrumuturi costisitoare utilizate în principal pentru consum. Acest model a contribuit la adâncirea deficitului comercial și a deficitului de cont curent, o parte semnificativã din resurse fiind direcționatã cãtre importuri, în loc sã susținã dezvoltarea internã.
În același timp, dezechilibrele și incertitudinile privind direcția finanțelor publice au afectat investițiile strãine directe. Reluarea creșterii acestora, cu peste 45% în 2025 și menținerea unui ritm solid de aproximativ 40% în primele douã luni din 2026, confirmã cã procesul de corecție și stabilizare produce efecte concrete.
Rezultatele la zi sunt vizibile: ritmul de creștere al cheltuielilor este temperat, deficitul bugetar se reduce, dezechilibrele externe se stabilizeazã, investițiile europene cresc, iar capitalul strãin revine
„Rezultatele obținute în ultimele luni arată că măsurile de corecție încep să producă efecte și că România se află pe o traiectorie de stabilizare. Sunt progrese importante — reducerea deficitului, revenirea investițiilor și stabilizarea dezechilibrelor externe — însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne. Menținerea unui cadru stabil și predictibil este esențială pentru a consolida aceste rezultate și pentru a evita riscurile asociate unei perioade de incertitudine,”declară ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Procesul de ajustare macroeconomicã implicã mãsuri graduale și coerente, orientate cãtre consolidarea fiscalã, creșterea eficienței cheltuielilor publice și susținerea investițiilor, în vederea asigurãrii unor echilibre sustenabile pe termen mediu și lung.
O nouă reducere semnificativă a deficitului în T1 2026
Execuția bugetarã din primul trimestru al anului 2026 confirmã accelerarea procesului de consolidare fiscalã. Deficitul bugetar s-a situat la 21,0 miliarde lei, comparativ cu 43,6 miliarde lei în aceeași perioadã a anului trecut, ceea ce reprezintã o reducere de 22,6 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,25% din PIB.
Ca pondere în economie, deficitul a scãzut de la 2,28% din PIB la sfârșitul lunii martie 2025 la 1,03% în martie 2026, evidențiind o ajustare semnificativã într-un interval scurt de timp.
Veniturile totale au însumat 158,76 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2026, în creștere cu 12,3% fațã de aceeași perioadã a anului anterior. Raportat la PIB, veniturile au crescut cu 0,39 puncte procentuale, evoluție susținutã în principal de veniturile curente, în special TVA, impozitul pe salarii și venit și taxele pe proprietate.
În același timp, cheltuielile totale au fost de 179,85 miliarde lei, în scãdere nominalã cu 2,8% fațã de anul precedent. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%, ceea ce reflectã un control mai riguros al utilizãrii resurselor publice.
Schimbare de structurã în investițiile publice: cresc investițiile din fonduri europene, în timp ce se diminueazã cele din surse naționale
Structura investițiilor publice evidențiazã o schimbare de structurã, prin creșterea ponderii finanțãrilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliențã. Aceastã evoluție contribuie la menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, concomitent cu limitarea presiunii asupra bugetului de stat.
Valoarea totalã a investițiilor în primul trimestru din 2026 a fost de aproximativ 21,67 miliarde lei, comparativ cu 25,06 miliarde lei în aceeași perioadã din 2025, ceea ce reprezintã o scãdere de circa 13,5%. Aceastã evoluție este explicatã în principal de reducerea investițiilor finanțate din surse naționale.
Investițiile din surse naționale au scãzut de la 10,66 miliarde lei în 2025 la 5,43 miliarde lei în 2026, respectiv cu 49%, pe fondul caracterului excepțional al plãților efectuate anul trecut, când au fost achitate arierate semnificative, de peste 4,5 miliarde lei, aferente unor programe precum cele derulate prin Compania Naționalã de Investiții și Programul „Anghel Saligny”.
Totodatã, în primele luni ale anului 2026, pe fondul întârzierii aprobãrii bugetului și al cofinanțãrilor aferente proiectelor locale, nu au fost înregistrate plãți din acest program în execuția bugetarã.
Pe de altã parte, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut de la 14,40 miliarde lei în 2025 la 16,23 miliarde lei în 2026, respectiv cu aproximativ 12,7%. Aceastã evoluție confirmã orientarea cãtre surse de finanțare mai sustenabile și mai puțin împovãrãtoare pentru bugetul național.
Datele la zi indicã faptul cã economia României se aflã într-un proces de corecție și reechilibrare, susținut de reducerea deficitului bugetar, stabilizarea dezechilibrelor externe și evoluția favorabilã a investițiilor.
Totodatã, menținerea acestor rezultate și continuarea procesului de stabilizare depind în mod esențial de asigurarea unui cadru de stabilitate politicã și instituționalã, precum și de evoluțiile din mediul economic și financiar internațional.
Consolidarea încrederii investitorilor, costurile de finanțare și dinamica fluxurilor de capital sunt influențate direct de predictibilitatea politicilor publice și de contextul extern. În acest sens, Ministerul Finanțelor subliniazã importanța continuitãții reformelor și a unui climat economic stabil, care sã permitã consolidarea progreselor realizate și adaptarea adecvatã la eventuale riscuri sau volatilitate la nivel global.
Be the first to comment