BNR menține rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an

BNR a stabilit ca rata dobânzii de politică monetară să rămână la nivelul de 6,50 la sută pe an.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, a hotărât următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
• Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației s-a înscris în debutul trimestrului IV 2025 pe o pantă lent descrescătoare, reducându-se în decembrie la 9,69 la sută, de la 9,88 la sută în septembrie, sub impactul scăderilor semnificative de dinamică consemnate în acest interval de prețul combustibililor și de prețurile LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat însă să se mărească pe parcursul trimestrului IV 2025, până la 8,5 la sută în decembrie, de la 8,1 la sută în septembrie, pe fondul influențelor persistente venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, cărora li s-au alăturat cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice, precum și din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.

Pe ansamblul anului 2025, rata anuală a inflației s-a mărit cu 4,55 puncte procentuale (de la 5,14 la sută în decembrie 2024), în principal ca urmare a efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6 la sută, de la 5,5 la sută în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 7,3 la sută în decembrie 2025, de la 5,6 la sută în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8 la sută în decembrie 2025, de la 5,8 la sută în decembrie 2024.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62 la sută, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în această lună pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5 la sută.

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9 la sută, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul III (variație trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1 la sută în trimestrul IV 2025, după ce s-a mărit la 1,7 la sută în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6 la sută, de la 0,9 la sută în 2024.

Evoluțiile în termeni anuali au fost relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore în ultimele trei luni din 2025, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată. Astfel, în trimestrul IV 2025, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producția industrială a consemnat o contracție minoră, după ce s-a redresat întrucâtva în precedentele trei luni. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a rămas consistent pozitivă în intervalul octombrie-noiembrie 2025, însă s-a redus considerabil față de trimestrul III, în timp ce variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit ecartul pozitiv față de cea a importurilor în octombrie-decembrie 2025, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul III 2025. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat și mai mult contracția în termeni anuali în trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor față de perioada similară a anului precedent, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a  balanțelor veniturilor. Astfel, pe ansamblul anului 2025, deficitul balanței comerciale s-a comprimat ușor, iar cel de cont curent și-a temperat considerabil creșterea.

Efectivul salariaților din economie și-a încetinit descreșterea în octombrie-decembrie 2025 față de lunile precedente, dar a consemnat o contracție moderată în raport cu perioada similară a anului trecut, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul trimestrului IV 2025, de la valoarea medie de 6,1 la sută la care a urcat în trimestrul anterior. Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în intervalul octombrie-decembrie 2025, însă mult mai lent decât în primele trei trimestre ale anului, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a reamplificat pe ansamblul trimestrului IV 2025. Sondajele de specialitate din ianuarie 2026 indică însă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după o ușoară redresare în trimestrul IV 2025, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să descrească în prima lună a anului curent, revenind la nivelurile din aprilie 2025. Totodată, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent, atingând minime ale ultimelor 18 luni, inclusiv în contextul ameliorării percepției investitorilor asupra riscului asociat economiei și pieței financiare locale, ca urmare a rezultatelor favorabile ale execuției bugetare aferente anului 2025. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o scădere pronunțată în primele zile din ianuarie 2026, însă a revenit apoi treptat la nivelurile mai ridicate de la finele lunii precedente, în timp ce față de dolarul SUA, leul a continuat să slăbească în prima jumătate a lunii, dar s-a întărit relativ abrupt ulterior, dată fiind deprecierea semnificativă a monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în decembrie 2025, ajungând la 6,2 la sută, de la 6,8 la sută în noiembrie, în condițiile în care variația componentei în lei și-a accelerat ușor scăderea, pe seama evoluției împrumuturilor societăților nefinanciare, iar ritmul creditului în valută și-a încetinit semnificativ ascensiunea. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 68,2 la sută în decembrie 2025, de la 68,7 la sută în noiembrie.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.

Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte,  conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 18 februarie 2026, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 27 februarie 2026, la ora 15:00.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2026.