BIBI Touroperator informează că datele recente primite de la Institutul Național de Statistică, privind sosirile turistice indică o continuare a trendului descendent și o accentuare a problemelor din turismul românesc.
Astfel, în luna decembrie 2025, sosirile totale au suferit o contracție de -5,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cel mai îngrijorător aspect rămâne evoluția segmentului de turiști români, care marchează un declin cronic, ajungând la a șaptea lună consecutivă de scădere, cu un minus care s-a accentuat de -12%! În acest context sumbru, creșterea de + 26,4% a turiștilor străini rămâne o notă excelentă dar insuficientă pentru a redresa piața.
Situația este la fel de critică și în privința înnoptărilor. Luna decembrie 2025 a adus o scădere totală de -6,2% comparativ cu decembrie 2024. Discrepanța dintre cele două piețe se adâncește: o prăbușire istorică de – 13,4 % în cazul turiștilor români, contrabalansată de creșterea de + 25,3% a înnoptărilor vizitatorilor străini.
Analiza întregului an 2025 relevă incapacitatea industriei de a recupera pierderile, menținându-se un deficit total de -2,4% al sosirilor în structurile de cazare autorizate față de anul precedent. Scăderea de – 4,6% în rândul turiștilor români este cu atât mai gravă cu cât aceștia reprezintă motorul principal al pieței cu o pondere de 81,4% din totalul sosirilor în 2025, în timp ce aportul turiștilor străini, deși în creștere cu +8,5%, rămâne minoritar, la doar 18,6%.
Bilanțul cumulat pentru întreg anul 2025 arată o fractură majoră a pieței turistice: o prăbușire a volumului pe segmentul intern mascată slab de consolidarea celui extern. Contracția de 4,6% a numărului de turiști români se traduce printr-o pierdere masivă de 548.300 de vizitatori (o cădere de la 11.878,8 mii la 11.330,5 mii). Deși creșterea segmentului extern, +8,5%, respectiv un plus de 202.300 sosiri este un semnal de atractivitate, aceasta a eșuat în a compensa golul lăsat de piața internă. Rezultatul este un deficit net alarmant de peste 346.000 de turiști la nivelul întregului sistem de cazare.
Analiza celor mai recente date INS privind fluxurile turistice din 2025 trage un semnal de alarmă privind o schimbare de paradigmă periculoasă pentru industria ospitalității. Deși anul a debutat sub semnul optimismului, cu o creștere de două cifre în prima lună, ultima lună consfințește cea mai severă deteriorare a consumului turistic intern din ultimii ani.
Această tendință negativă, anticipată corect Asociația Națională a Agențiilor de Turism – ANAT și de analizele BIBI Touroperator, este acum validată oficial și de cifrele Institutului Național de Statistică (INS). Contrastul este pregnant: în timp ce începutul de an promitea un record istoric, așa cum în Europa cazările au atins cel mai ridicat nivel din istorei, la noi ultimele șapte luni au confirmat o scădere accentuată, anulând perspectivele de creștere și subliniind vulnerabilitatea sectorului la scăderea puterii de cumpărare a românilor.
Cifrele înregistrate de BIBI Touroperator confirmă totuși un plus de 2,7% la vânzări, anul încheindu-se cu vânzări totale de 11 milioane de euro și un număr care se apropie de 100.000 de turisti.
Programul „Înscrieri Timpurii” rămâne un instrument de succes pentru planificarea vacanțelor, generând peste 30% din totalul rezervărilor, datorită reducerilor cuprinse între 10% și 50%. Comportamentul turiștilor români a arătat o atenție sporită la buget, aceștia preferând hoteluri bine cotate, cu facilități superioare, în detrimentul duratei sejurului. Durata medie a sejurului a fost de 4,1 nopți. Prețul mediu, pe o noapte de cazare s-a majorat cu apropape 6%, de la 590 în 2024 la 627 lei în anul 2025. Turiștii se orientează către „vacanțe inteligente”, planificate din timp pentru a beneficia de reducerile consistente dar solicită flexibilitate la plată, cu avansuri mici și diferențe achitate chiar înainte de cazare.
În ceea ce privește modalitatea de plată, voucherele de vacanță au reprezentat aproape 25% din rezervările touroperatorului, acestea acoperind nu doar pachetele de cazare și masă, ci și serviciile opționale de tratament sau agrement furnizate prin agenție. Prăbușirea acestora cu aproape 64% în 2025 reprezintă o lovitură imparabilă încasată de industria turismului românesc, reducând semnificativ principalul motor care asigura menținerea activității hotelierilor și agențiilor de turism, favorizând în același timp orientarea către forme de turism nefiscalizat, cu efecte negative asupra industriei și veniturilor bugetare.
Referitor la standardul de confort, pe litoral, 35% dintre turiști au optat pentru 3 stele, în timp ce majoritatea de 60% au ales unități de 4 și 5 stele cu servicii și facilități suplimentare. În zona de munte-balneo, preferințele au fost echilibrate, menținându-se o proporție constantă de aproximativ 45% atât pentru unitățile de 3 stele, cât și pentru segmentul superior de 4 și 5 stele.
Pentru prima lună din 2026, interesul pentru vacanțele în România se menține la un nivel atractiv, pe fondul tarifelor similare din 2025, în unele cazuri chiar mai mici. Programul „Înscrieri Timpurii” continuă să stimuleze cererea, turiștii profitând de ofertele speciale și de reducerile semnificative cu până la -45% disponibile în această perioadă, dar și de puținele voucherele de vacanță rămase în piață.
Riviera Românească rămâne în topul preferințelor, rezervările din luna ianuarie fiind comparabile cu anul anterior. Se remarcă o creștere a rezervărilor pe segmentul all inclusive, numărul hotelurilor de acest tip pe litoral, ajungând în 2026 la 58 de unități, cu peste 13000 spații de cazare. Ca premieră, în acest an apare primul hotel clasificat la 2* cu servicii all inclusive, în sudul litoralului Stațiunile Mamaia, Eforie Nord, Neptun-Olimp și Venus concentrează peste 50% din totalul rezervărilor efectuate în luna ianuarie.
În paralel, stațiunile montane și balneare au menținut nivelul tarifelor din 2025, cu ajustări moderate dar cu o durată a sejurului ceva mai mică.. Cele mai solicitate destinații montane în luna ianuarie au fost: Sinaia, Predeal și Poiana Brașov (60% din rezervări), iar pe segmentul balnear: Băile Felix, Călimănești-Căciulața și Băile Herculane (55% din rezervări).
Din perspectiva touroperatorului, în 2025, turismul de incoming a cunoscut un avans important de 34%, impulsionat de politicile agenției pentru atragerea turiștilor străini și de participarea la târgurile internaționale de profil.. Orașe precum București, Brașov sau Sibiu, alături de regiuni tradiționale ca Maramureș și Bucovina, rămân în topul preferințelor. Această creștere a agenției, susținută în special de piețele din Franța, Marea Britanie și Polonia, reflectă succesul prezenței la marile târguri internaționale. Cu toate acestea, sectorul este frânat de absența unei strategii naționale de promovare coerente și de o vizibilitate externă încă modestă. Pentru a deveni cu adevărat competitivă, România trebuie să își recalibreze brandul turistic, punând accentul pe experiențele locale unice, gastronomie și autenticitate.
Pentru 2026, preferințele de călătorie se îndreaptă tot mai clar către experiențe în natură și evenimente outdoor, percepute ca un stil de viață și o modalitate de a evada din rutina zilnică. Ecoturismul devine un element central în organizarea vacanțelor de familie, accentul fiind pus pe valorificarea tradițiilor locale și conservarea patrimoniului cultural și natural. Interesul pentru activități recreative în aer liber continuă să crească, semnalând o schimbare vizibilă în modul în care turiștii români își aleg destinațiile.
Programele BIBI Adventures confirmă această tendință, printre activitățile preferate numărându-se turele cu biciclete, atât clasice, cât și electrice, atelierele educative și experiențele de aventură cu un plus de adrenalină. Astfel de escapade oferă oportunități de explorare și dezvoltare personală, fiind apreciate de copii și adulți deopotrivă, care își pot testa limitele într-un cadru natural, sigur și inspirațional.
„Contrastul este evident și de neacceptat: în timp ce restul Europei raportează recorduri pozitive istorice, turismul românesc e în scădere pentru prima dată după pandemie: 10 luni din 12, ultima lună cu o scădere de -12% a turiștilor români! Statul trebuie să acționeze acum, până nu este prea târziu. Cerem imperativ redirecționarea a 10% din economiile generate prin amputarea voucherelor, înapoi, în industria turismului. Avem nevoie de programe de relansare ptr turismul intern și incoming. Turismul trebuie să fie primul pe lista celor 4 miliarde alocați relansării economice. Avem de îndreptat o balanță valutară în care importul de servicii turistice duce afară cu 4,5 miliarde de euro mai mult decât intră în țară. Nu mai este timp de amânări sau soluții de compromis: avem nevoie de specialiști care să fie ascultați, într-un minister dedicat, capabil să colaboreze cu mediul privat. Turismul nu are culoare politică! Este un motor economic care trebuie să lucreze pentru oameni. Orice zi de ezitare reprezintă o lovitură directă, asumată, dată economiei naționale”, declară Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
În 2025 încasările din turism s-au aflat într-o scădere abruptă, generată de un efect cumulativ al scăderii puterii de cumpărare, mărirea TVA, creșterii prețurilor la utilități și diminuarea valorii voucherelor de vacanță. Pe fondul acestor provocări, sectorul solicită ferm ca din acest an, industria turismului să fie administrată printr-un minister distinct sau printr-o Autoritate Națională pentru Turism, pentru a dovedi că industria reprezintă cu adevărat o prioritate națională.
BIBI Touroperator consideră că statul trebuie să redirecționeze cel puțin 10% din economiile generate prin reducerea voucherelor de vacanță către industria națională, prin programe de sprijin care să garanteze competitivitatea și predictibilitatea sectorului. Totodată, se solicită majorarea urgentă a bugetului de promovare turistică, în deplin acord cu o strategie construită alături de mediul privat.
BIBI Touroperator afirmă că este obligatorie impunerea unor standarde de clasificare transparente în întreaga industrie HoReCa și finalizarea neîntârziată a Legii Fondului de Garantare pentru turiști. Această lege reprezintă singurul instrument viabil pentru protecția consumatorilor în fața riscului de insolvență a agențiilor, iar implementarea ei nu mai suportă amânare.
Be the first to comment