ROMPAP, Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie, care reprezintă 23 de companii cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 1 miliard de euro și peste 5.000 de locuri de muncă directe, se alătură poziției unitare exprimate de principalele organizații de afaceri din România și susține eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA).
Într-un moment în care industria hârtiei și cartonului se confruntă cu presiuni fără precedent, această taxă suplimentară afectează direct competitivitatea sectorului și capacitatea companiilor de a continua să investească și să producă în România.
„În contextul prețurilor ridicate la energie, impozitul IMCA devine un factor suplimentar de presiune și reduce semnificativ posibilitatea companiilor de a investi, de a planifica și de a rămâne competitive. Industria hârtiei are nevoie de măsuri de sprijin, nu de poveri suplimentare”, a declarat Ionel Ciucioi, Director Executiv al ROMPAP.
Industria hârtiei este, prin natura sa, una cu un consum energetic intens, energia putând reprezenta până la 30% din costurile totale ale unei fabrici. În condițiile în care România înregistrează constant prețuri la energie electrică și gaze naturale mai ridicate decât alte state europene, menținerea IMCA amplifică vulnerabilitățile sectorului. Eliminarea plafonării prețului la energie electrică, fără includerea industriei hârtiei pe lista sectoarelor vulnerabile, a diminuat semnificativ reziliența fabricilor. Spre deosebire de România, multe țări din UE sprijină industriile intensive din punct de vedere energetic prin scheme de compensare, reduceri fiscale sau acces la contracte bilaterale pe termen lung.
Efecte în lanț asupra economiei: ambalajele românești, sub presiunea costurilor și lipsei materiei prime
Aproximativ 90% din ambalajele de hârtie utilizate în România sunt produse pe plan local. Creșterea continuă a costurilor — amplificată de IMCA și de prețurile ridicate la energie — se transmite inevitabil în prețurile ambalajelor și afectează lanțuri întregi ale economiei: industria alimentară, agricultura, retailul și logistica.
Pe lângă presiunea energetică, industria se confruntă cu o vulnerabilitate structurală majoră — accesul dificil și costurile ridicate cu materia primă. Deși România colectează anual aproximativ 700.000 de tone de maculatură, peste 30% din această cantitate este exportată. În același timp, Europa și-a stabilit un obiectiv de reciclare de 76% până în 2030, iar România și-a propus ținte și mai ambițioase: 75% în 2025 și 85% în 2035, potrivit Strategiei Naționale pentru Economie Circulară. Aceste obiective devin tot mai greu de atins în condițiile lipsei unui mecanism care să prioritizeze necesarul intern de materie primă reciclată.
În acest context complex, menținerea impozitului IMCA nu face decât să amplifice vulnerabilitățile industriei hârtiei și cartonului din România. Eliminarea acestei taxe reprezintă un pas esențial pentru restabilirea predictibilității, stimularea investițiilor și protejarea locurilor de muncă într-un sector strategic pentru economia circulară.
„România are șansa de a deveni un exemplu regional în domeniul economiei circulare și al producției durabile. Pentru a valorifica acest potențial, sunt necesare politici economice predictibile, eliminarea distorsiunilor fiscale precum IMCA și sprijin real pentru o industrie strategică aflată sub multiple presiuni”, a adăugat Ionel Ciucioi.
ROMPAP își reafirmă disponibilitatea pentru dialog deschis cu autoritățile și subliniază necesitatea unor măsuri coerente, care să asigure: reducerea presiunii fiscale asupra industriilor energointensive, facilitarea accesului la materie primă reciclabilă și consolidarea competitivității producătorilor locali pe piața internațională.
Be the first to comment